MINISTERUL ENERGIEI ORDIN nr 1503 din 15.11.2023
pentru modificarea și completarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru aparatul propriu al Ministerului Energiei, aprobat prin Ordinul nr. 466/21.04.2023 aI ministrului energiei
.
Ministrul energiei, Având în vedere:
» Ordinul nr. 466/21.04.2023 a1 ministrului energiei, privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare pentru aparatul propriu a1 Ministerului Energiei,
Tinând cont de prevederile:
•art. 59 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.
fn temeiul art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernufui nr. 31672021 privind organizarea și func)ionarea Ministerului Energiei, cu modifîcările și completările ulterioare,
Emite următorul,
.
ORDIN:
.
Art.1. Începând cu data prezentului ordin, Regulamentul de organizare și funcționare pentru aparatul propriu a1 Ministerului Energiei, se modifică și se completează, astfel cum este prevăzut în Anexa nr. 1 la prezentul ordin.
Artă.2. Direcția Resurse Umane și Relații Publice va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
.
.
ANEXĂ NR. 1 LA OME NR. 1503/15.11.2023
MINISTERUL ENERGIEI
REGULAMENT DE ORGANIZARE ȘI FUNCȚIONARE
CUPRINS
.
.
|
Pagina
|
PARTEA I – Dipoziții generale. Capitolul I
1.4.Funcțiile ministerului
1.5.Atribuțiile ministerului
|
.
4
4
4
4
6
|
Capitolul 2. Sistemul de Management
1.1.Conducerea Ministerului Energiei
2.4 Secretarul general si secretarii generali adjuncți
1.5.Ordonatorul principal de credite
1.6.Colegiul ministerului
1.7.Conducătorii unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei
|
.
13
14
14
14
14
15
15
|
Capitolul 3. Organizarea Ministerului Energiei
1.1.Structura organizatorică a aparatului propriu al ministerului
1.2.Unități aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei
|
.
16
16
17
|
Capitoul 4. Aprobarea și actualizarea Regulamentului de organizare și funcționare
4.1. Aprobarea și actualizarea Regulamentului de organizare și funcționare al ministerului
|
.
17
|
PARTEA a II-a. Regulamentul de organizare și funcționare detaliat Capitolul 5. Regulamentul de organizare și funcționare al structurilor organizatorice din cadrul aparatului propriu al Ministerului Energiei
1.1.Cabinetul ministrului energiei și cabinetele secretarilor de stat
1.2.Compartimentul Unitatea de Politici Publice și Control Intern Managerial
5.3 Compartimentul Informații Clasificate și Structura de Securitate
1.4.Compartimentul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal
1.5.Compartimentul Audit Public Intern
1.6.Compartimentul Infrastructură Critică și Probleme Speciale
1.7.Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție
1.7.1.Serviciul Inspecție
1.7.2.Serviciul Antifraudă, Integritate
1.8.Direcția Generală Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne
1.8.1.Serviciul Achiziții Publice și Investiții
1.8.1.1.Compartimentul Achiziții Publice
1.8.1.2.Compartimentul Investiții, Patrimoniu și Terenuri
5.8.2. Direcția Logistică, IT, Arhivă și Registratură
1.9.Direcția Generală Juridică și Relații Insituționale
1.9.1.Serviciul Avizare
1.9.1.1.Compartimentul Pregătirea Ședințelor de Guvern
1.9.2.Serviciul Contencios
1.9.2.1.Compartimentul Soluționarea Alternativă a Litigiilor
5.9.3. Serviciul Relația cu Parlamentul, Sindicatele și Patronatele
1.10.Direcția Resurse Umane și Relații Publice
1.10.1.Compartimentul Reglementări în Domeniul Resurselor Umane
1.10.2.Compartimentul Evidență Documente
1.10.3.Compartimentul Comunicare și Relații Publice
5.11. Direcția Generală Buget, Financiar – Contabilitate
|
.
.
17
18
20
23
27
31
33
34
38
42
42
42
45
47
51
52
54
55
57
58
59
60
62
63
65
|
5.11.1 Direcția Financiar – Contabilitate
|
65
|
5.11.1.1. Serviciul Financiar
|
65
|
5.11.1.2. Compartimentul Contabilitate
|
67
|
5.11.2. Compartimentul Planificare Bugetară
|
68
|
5.12. Direcția Generală Ajutor de Stat și Fonduri Europene
|
70
|
5.12.1. Direcția Programare
|
72
|
5.12.1.1. Serviciul Evaluare
|
72
|
5.12.1.2. Serviciul Gestionare Programe și Pregătire Proiecte
|
72
|
5.12.1.3. Compartimentul IT
|
74
|
5.12.2. Serviciul Verificare Financiară
|
74
|
5.12.2.1. Compartimentul Plăți și Contabilitate
|
76
|
5.12.3. Direcția Monitorizare Tehnică și Ajutor de Stat
|
76
|
5.12.3.1. Serviciul Monitorizare Tehnică și Verificare Achiziții
|
77
|
5.12.3.2. Compartimentul Tehnic
|
78
|
5.12.4. Serviciul Contractare și Asistență Juridică
|
79
|
5.12.4.1. Biroul Contractare
|
79
|
5.12.4.2. Compartimentul Asistență Juridică
|
80
|
5.12.5. Compartimentul Analiză și Soluționare Contestații
|
80
|
5.12.6. Compartimentul Nereguli
|
81
|
5.13. Direcția Generală Politici Energetice și Green Deal
|
82
|
5.13.1. Direcția Politici și Tranziție Energetică
|
82
|
5.13.1.1. Compartimentul Politici și Investiții în Energie
|
82
|
5.13.1.2. Serviciul Tranziție și Resurse Minerale Energetice
|
84
|
5.13.1.3. Compartimentul Energetică Nucleară
|
86
|
5.13.2. Direcția Strategie, Regenerabile și Tehnologii Noi și Hidrogen
|
88
|
5.13.2.1. Serviciul Energii Regenerabile și Hidrogen
|
88
|
5.13.2.2. Compartimentul Strategie, Tehnologii Noi și Stocare
|
90
|
5.14. Direcția Afaceri Europene și Relații Internaționale
|
92
|
5.14.1. Biroul Afaceri Europene
|
92
|
5.14.2. Compartimentul Relații Internaționale
|
93
|
5.15. Direcția Administrarea Participațiilor Statului în Energie
|
93
|
5.15.1. Compartimentul Guvernanță Corporativă
|
94
|
5.15.2. Serviciul Administrare Participații și Insolvență
|
96
|
5.15.2.1. Compartimentul Insolvență
|
98
|
5.15.3. Compartimentul Listări și Piețe de Capital
|
98
|
5.16. Direcția Generală Piețe de Electricitate și Gaze Naturale, Eficiență și Riscuri
|
101
|
5.16.1. Direcția Energie Electrică
|
101
|
5.16.1.1. Serviciul Energie Electrică și Autorizări
|
102
|
5.16.1.2. Compartimentul Autoritatea Competentă pentru Proiecte de Interes Comun
|
105
|
5.16.2. Direcția Țiței și Gaze Naturale
|
105
|
5.16.2.1. Serviciul Gaze Naturale și Autorizări
|
107
|
5.16.2.2. Serviciul Combustibili Alternativi
|
108
|
5.16.3. Direcția Prevenire și Gestionare Riscuri în Sectorul Energetic
|
110
|
5.16.3.1. Serviciul Securitatea Aprovizionării cu Energie Electrică și Gaze Naturale
|
111
|
5.16.3.2. Serviciul Stocuri Țiței și Produse Petroliere
|
112
|
5.17. Direcția Eficiență Energetică
|
113
|
5.17.1. Compartimentul Strategii și Reglementări
|
115
|
5.17.2. Compartimentul Programe și Analiză
|
116
|
5.17.3. Compartimentul Energie Termică în Sistem Centralizat
|
117
|
PARTEA I.
DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL 1. MINISTERUL ENERGIEI
.
1.1 Rolul ministerului
Art.1 Ministerul Energiei se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei
publice centrale, în subordinea Guvernului, care aplică strategia şi Programul de guvernare în domeniul energetic şi al resurselor energetice, în domeniile producţiei, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei electrice şi termice, inclusiv a energiei din surse regenerabile/verzi, hidrogen sau alte surse alternative/neconvenţionale de energie, în domeniul exploatării, procesării, transportului, distribuţiei şi valorificării resurselor minerale energetice/hidrocarburi, on-shore sau off-shore, cărbune, uraniu, petrol şi gaze naturale şi derivate ale acestora, în domeniul nuclear civil al gestionării deşeurilor radioactive şi al managementului apei grele, în domeniul întreţinerii şi verificărilor tehnice periodice ale echipamentelor energetice, în domeniul eficienţei energetice şi al pactului ecologic „Green Deal”, în concordanţă cu cerinţele economiei de piaţă şi pentru stimularea iniţiativei operatorilor economici.
.
1.2 Statutul juridic
Art.2 Ministerul Energiei se organizează şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
.
1.3 Baza legală
Art.3 (1) Ministerul Energiei se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare şi a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2).Regimul general al raporturilor juridice dintre Ministerul Energiei şi funcţionarii publici este reglementat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
(3).Normele de conduită profesională a funcţionarilor publici sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare şi sunt obligatorii pentru funcţionarii publici, precum şi pentru persoanele care ocupă temporar o funcţie publică în cadrul Ministerului Energiei.
(4).Normele de conduită profesională a personalului contractual din cadrul Ministerului Energiei sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
Art.4 Ministerul Energiei desfăşoară activităţile stabilite prin legi sau prin alte acte normative în vigoare.
.
1.4 Funcţiile ministerului
Art.5 (1) Ministerul Energiei îndeplineşte următoarele funcţii:
a)de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare în domeniile producţiei, transportului, distribuţiei şi furnizării energiei electrice şi termice, inclusiv a energiei din surse regenerabile/verzi, hidrogen sau alte surse alternative/neconvenţionale de energie; exploatării, procesării, transportului, distribuţiei şi valorificării resurselor minerale energetice/hidrocarburi, on-shore sau off- shore, cărbune, uraniu, petrol şi gaze naturale, şi derivate ale acestora; nuclear civil al gestionării deşeurilor radioactive şi al managementului apei grele; întreţinerii şi verificărilor tehnice periodice ale echipamentelor energetice; domeniul eficienţei energetice, infrastructurii calităţii şi supravegherii pieţei, precum şi elaborării strategiilor, politicilor publice şi a programelor în domeniile coordonate;
b)de reglementare şi sinteză, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional în domeniile prevăzute la art. 1 alin. (1), necesar pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de
responsabilitate şi din celelalte domenii conexe: recuperarea instalaţiilor, reciclarea materialelor şi gestionarea resurselor materiale, administrarea, restructurarea şi, după caz, privatizarea operatorilor economici care funcţionează sub autoritatea sa şi monitorizarea îndeplinirii clauzelor din contractele de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiate în cadrul proceselor de privatizare;
c)de control şi monitorizare a domeniului de competenţă, exercitată asupra persoanelor fizice sau juridice sau autorităţilor publice care intră în sfera de reglementare a domeniului de specializare, în limitele competenţei legale, şi prin care se realizează activităţi de control operativ la entităţile aflate în subordinea sa, precum şi la operatorii economici aflaţi sub autoritate, în vederea asigurării respectării prevederilor legale;
d)de aplicare a prevederilor Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, pentru domeniile sale de responsabilitate;
e)de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român şi al Guvernului României, reprezentarea pe plan intern şi extern, inclusiv în privinţa afacerilor europene, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 34/2017 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene, în domeniile sale de activitate;
f)de administrare a proprietăţii statului, prin care se asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
1.prin care se asigură exercitarea controlului aplicării unitare şi respectării reglementărilor legale în domeniile sale de activitate, precum şi al funcţionării entităţilor care îşi desfăşoară activitatea în subordinea sau sub autoritatea sa;
2.prin care se asigură respectarea exigenţelor privind calitatea lucrărilor de montaj al dotărilor tehnologice industriale;
h)de coordonare, la nivel naţional, în colaborare cu celelalte autorităţi competente, a activităţilor privind relaţiile economice internaţionale, fluxurile comerciale şi cooperarea economică, în domeniile aflate în responsabilitatea sa;
i)de absorbţie a fondurilor acordate de Uniunea Europeană, în domeniile aflate în responsabilitatea sa.
j)de autoritate competentă la nivel naţional responsabilă de elaborarea politicilor şi legislaţiei în domeniul eficienţei energetice în industrie;
k)de analiză, sinteză, decizie, coordonare, monitorizare şi planificare la nivel central pentru domeniul serviciului de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, în calitate de autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate.
(2)Ministerul Energiei este desemnat să exercite calitatea de:
a)autoritate competentă în domeniul soluţionării alternative a litigiilor, prin art. 3 alin. (1) lit. i) din Ordonanţa Guvernului nr. 38/2015 privind soluţionarea alternativă a litigiilor dintre consumatori şi comercianţi, cu modificările ulterioare;
b)autoritate competentă pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 1.938/2017 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2017 privind măsurile de garantare a siguranţei furnizării de gaze şi de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 994/2010 potrivit art. 102 lit. l) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
c)autoritate competentă pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/941 al Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iunie 2019 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2005/89/CE;
d)autoritate competentă pentru coordonarea, constituirea, menţinerea, controlul şi supravegherea stocurilor minime de ţiţei şi produse petroliere, potrivit art. 2 lit. ac) din Legea nr. 85/2018 privind constituirea şi menţinerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere;
e)autoritate competentă care asigură participarea, elaborează şi fundamentează poziţiile României în procesul de negociere şi adoptare a iniţiativelor la nivel european, în domeniul său de activitate;
f)autoritate naţională competentă responsabilă cu facilitarea şi coordonarea procedurii de autorizare a proiectelor de interes comun, pentru aplicarea Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 şi (CE) nr. 715/2009;
g)coordonator de reforme şi/sau investiţii, responsabil de implementarea reformelor şi/sau investiţiilor aferente componentei energie a Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;
h)autoritate competentă pentru gestionarea şi derularea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, prevăzut la art. 10c din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003, de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului;
i)autoritate naţională pentru implementarea şi gestionarea Fondului pentru modernizare prevăzut la art. 10d din Directiva 2003/87/CE, cu modificările şi completările ulterioare, calitate în care exercită competenţele prevăzute la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar de implementare şi gestionare a fondurilor alocate României prin Fondul pentru modernizare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu modificările ulterioare.
(3)Principiile care stau la baza activităţii Ministerului Energiei sunt următoarele:
a)coerenţă, stabilitate şi predictibilitate în domeniile sale de responsabilitate;
b)armonizarea cadrului legislativ cu reglementările Uniunii Europene;
c)întărirea autorităţii instituţiei;
d)perfecţionarea managementului fondurilor publice;
e)transparenţa activităţii în toate domeniile sale de activitate;
f)colaborarea cu partenerii sociali;
g)asigurarea unui climat concurenţial în domeniile coordonate.
.
1.5 Atribuțiile ministerului
Art.6 Ministerul Energiei, în realizarea funcţiilor sale, exercită, în domeniile sale de activitate, în principal, următoarele atribuţii generale, în conformitate cu reglementările în vigoare:
1.iniţiază, elaborează şi promovează proiecte de acte normative, coordonează şi controlează aplicarea acestora în domeniile coordonate şi avizează proiectele de acte normative ale altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu impact în domeniile din responsabilitatea sa;
2.fundamentează, elaborează şi propune proiectul de buget pentru alocarea resurselor financiare necesare funcţionării sale şi urmăreşte execuţia bugetului, proiectarea şi realizarea investiţiilor pentru activităţile din domeniile de activitate;
3.asigură administrarea proprietăţii statului în domeniile coordonate;
4.participă la fundamentarea şi la elaborarea strategiei şi a programului de reforme economico- sociale ale Guvernului, fundamentează, promovează şi asigură aplicarea politicii stabilite în conformitate cu Programul de guvernare în domeniile sale de activitate;
5.elaborează politici publice privind creşterea economică din domeniile coordonate;
6.iniţiază, negociază şi participă, din împuternicirea Guvernului, la încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale de natură economică sau propune întocmirea procedurilor de aderare la aceste convenţii ori acorduri, pentru domeniile coordonate;
7.încheie tratate internaţionale sau iniţiază demersurile necesare încheierii tratatelor la nivel de stat sau de guvern în domeniile de responsabilitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 590/2003 privind tratatele sau, după caz, Legea nr. 276/2011 privind procedura prin care România devine parte la
tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte;
8.încheie documente de cooperare internaţională care nu sunt guvernate de dreptul internaţional cu autorităţi având competenţe echivalente din state membre ale Uniunii Europene sau state terţe, respectiv organizaţii internaţionale, în domeniile de responsabilitate;
9.reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu alte înţelegeri stabilite în acest scop, şi dezvoltă relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din alte state şi cu organizaţii regionale şi internaţionale conform atribuţiilor pe domeniile de activitate, asigură reprezentarea pe plan intern şi internaţional în domeniile sale de activitate;
10.sprijină activitatea asociaţiilor profesionale, patronale şi sindicale din domeniile sale de activitate şi asigură dialogul permanent cu acestea, cu mass-media şi cu societatea civilă,cu aprobarea prealabilă a ministrului energiei. în scopul informării reciproce şi al perfecţionării cadrului legislativ existent;
11.asigură relaţia cu Parlamentul, Consiliul Economic şi Social şi exponenţi ai societăţii civile, în problemele specifice domeniului;
12.elaborează, actualizează şi implementează permanent sistemul informatic în domeniile coordonate;
13.asigură îndeplinirea, în domeniul de competenţă, a obligaţiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte transpunerea şi/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale Uniunii Europene, implementarea şi monitorizarea aplicării acestora;
14.gestionează resursele financiare în domeniile coordonate şi controlează modul de utilizare a acestora;
15.asigură protecţia informaţiilor clasificate, prevenirea şi combaterea terorismului, implementarea cerinţelor Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi ale Uniunii Europene, în domeniile de competenţă, prin activităţi specifice;
16.realizează activităţi de control operativ şi aplică sancţiuni la operatorii economici, conform legislaţiei aplicabile din domeniile de competenţă, în vederea asigurării respectării prevederilor legale;
17.colaborează cu instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul său;
18.organizează seminare şi cursuri de pregătire profesională de specialitate în domeniile coordonate;
19.asigură implementarea obligaţiilor derivând din implementarea Strategiei naţionale anticorupţie;
20.elaborează şi monitorizează procesul de soluţionare a petiţiilor, precum şi a solicitărilor de informaţii publice, care se înscriu în sfera sa de competenţă, în termenii şi condiţiile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare;
21.eliberează certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor în temeiul Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, cu modificările şi completările ulterioare;
22.asigură implementarea şi managementul proiectelor şi programelor în domeniile sale de responsabilitate;
23.iniţiază, propune, implementează, coordonează şi monitorizează acţiuni în domeniul reducerii barierelor administrative în domeniul său de activitate;
24.elaborează studii şi sinteze referitoare la evoluţia în domeniile coordonate şi urmăreşte implementarea concluziilor derivate din acestea;
25.administrează participaţiile statului, împuternicindu-i pe reprezentanţii săi în adunarea generală a acţionarilor să acţioneze pentru creşterea competitivităţii şi eficienţei economice a operatorilor şi
pentru restructurarea şi pregătirea acestora pentru privatizare, în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce decurg din calitatea sa de instituţie publică implicată în privatizare şi din calitatea de acţionar al statului la operatorii economici aflaţi sub autoritatea acestuia;
26.desfăşoară activităţile de privatizare şi postprivatizare în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare;
27.asigură pregătirea societăţilor pentru privatizare, stabileşte metodele de privatizare şi realizează privatizarea, prin oricare din metodele permise de legislaţia în materia privatizării, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997, aprobată prin Legea nr. 44/1998, cu modificările şi completările ulterioare;
28.monitorizează, potrivit legii, aplicarea măsurilor pe perioada de administrare specială şi supraveghere financiară a operatorilor economici cu capital de stat şi a filialelor acestora;
29.asigură aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 111/2016, cu modificările şi completările ulterioare, şi finanţarea cheltuielilor aferente acestei activităţi din bugetul activităţii de privatizare;
30.preia active sau active funcţionale, inclusiv prin procedura de dare în plată, în scopul valorificării acestora, cu respectarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2019 privind reglementarea unor măsuri pentru stingerea unor obligaţii fiscale şi bugetare, precum şi unele măsuri referitoare la obligaţiile de plată aferente împrumuturilor din venituri din privatizare şi împrumuturilor contractate de statul român de la instituţii de credit şi subîmprumutate operatorilor economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 222/2019, cu modificările şi completările ulterioare. Valorificarea activelor se poate realiza prin, dar fără a se limita la vânzare, închiriere, majorarea capitalului social al unor societăţi. În cazul în care activele sunt preluate prin procedura de dare în plată în scopul stingerii unor creanţe bugetare, acestea pot fi date în administrarea unor instituţii publice, prin hotărâre a Guvernului;
31.derulează activităţile de atragere de investiţii la operatorii economici aflaţi sub autoritatea sa;
32.înfiinţează societăţi cu capital de stat, în România şi în străinătate, şi asigură cheltuielile legate de această operaţiune din bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2015 privind unele măsuri pentru consolidarea poziţiei de acţionar al statului la operatorii economici la care Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri are calitatea de instituţie publică implicată, aprobată prin Legea nr. 39/2016.
33.emite autorizaţii pentru executarea lucrărilor de construcţii aferente implementării proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale, în condiţiile art. 3 alin. (9) din Legea nr. 185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale;
34.îndeplineşte atribuţiile stabilite în sarcina sa, în calitate de autoritate a administraţiei publice centrale de specialitate, în conformitate cu prevederile art. 122 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Art.7 În realizarea funcţiilor sale, Ministerul Energiei exercită, în principal, următoarele atribuţii specifice, în conformitate cu reglementările în vigoare:
1.elaborează în domeniile coordonate strategii de dezvoltare pe termen mediu şi lung şi soluţii de reformă;
2.centralizează şi prelucrează datele necesare pentru întocmirea rapoartelor către Uniunea Europeană, precum şi a informaţiilor şi datelor prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.084/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2.964/95 al Consiliului din
20 decembrie 1995 de introducere a înregistrării importurilor şi livrărilor de ţiţei în cadrul Comunităţii, a Deciziei Consiliului din 22 aprilie 1999 privind o procedură comunitară şi de consultare asupra costurilor de aprovizionare cu ţiţei şi asupra preţurilor de consum ale produselor petroliere şi a Deciziei Comisiei din 26 iulie 1999 de aplicare a Deciziei 1999/280/CE a Consiliului
privind o procedură comunitară de informare şi de consultare asupra costurilor de aprovizionare cu ţiţei şi a preţurilor de consum ale produselor petroliere, cu modificările ulterioare;
3.urmăreşte realizarea sarcinilor ce îi revin din Planul naţional de gestiune a deşeurilor;
4.evaluează capacitatea operatorilor economici de aplicare a legislaţiei Uniunii Europene;
5.stabileşte şi asigură aplicarea măsurilor de management al situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă în domeniul de competenţă, precum şi de identificare, desemnare şi protecţie a obiectivelor de infrastructură critică naţionale şi europene din domeniile coordonate; punct de contact pentru aspectele care ţin de securitatea infrastructurilor critice între proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructură critică naţională/infrastructură critică europeană şi autorităţile publice responsabile;
6.participă în comisiile şi grupurile de lucru interministeriale şi interguvernamentale privind protecţia infrastructurii critice din domeniile coordonate; participă în comisiile şi grupurile de lucru interministeriale şi interguvernamentale privind managementul situaţiilor de urgenţă, de protecţie civilă şi de protecţie a infrastructurilor critice naţionale şi europene, precum şi în orice alt domeniu în baza deciziilor adoptate în condiţiile legii, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă, cu modificările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010 privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
7.realizează şi gestionează baza de date şi sistemul informaţional din domeniile de activitate, participând la sistemul informaţional naţional şi internaţional;
8.negociază direct sau participă la negocierea şi la încheierea de tratate, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale cu caracter economic din domeniile de competenţă stabilite la art. 2 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;
9.asigură protecţia informaţiilor clasificate, în domeniul de competenţă, prin activităţi specifice, în temeiul Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările şi completările ulterioare;
10.sprijină mediul economic în scopul diminuării efectelor crizelor economice şi în vederea dezvoltării, în mod sustenabil, a operatorilor economici existenţi;
11.iniţiază proiecte de dezvoltare în domeniile de competenţă stabilite la art. 2 alin. (7) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020;
12.participă la sesiunile comisiilor mixte de cooperare economică internaţională, care se desfăşoară în ţară sau în străinătate în domeniile coordonate, în limitele mandatului acordat de Guvern;
13.asigură punerea în aplicare a acordurilor guvernamentale în care sunt prevăzute acţiuni de cooperare economică internaţională la care ministerul este parte;
14.acţionează pentru atragerea instituţiilor financiare internaţionale, a unor investitori străini şi români, pentru realizarea unor proiecte şi programe naţionale, regionale ori internaţionale de interes pentru România;
15.asigură aplicarea programelor rezultate din acordurile şi convenţiile internaţionale bilaterale şi multilaterale în domeniul de competenţă la care România este parte;
16.colaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice, la elaborarea şi implementarea politicilor şi programelor de cercetare, inovare şi transfer de tehnologie în domeniile de activitate;
17.acordă asistenţa de specialitate firmelor româneşti şi străine în domeniile sale de competenţă;
18.promovează scheme de ajutor de stat în domeniile energetic şi al resurselor energetice, precum şi orice alte scheme de ajutor de stat în domeniile de competenţă;
19.aplică schema de ajutor de stat privind exceptarea parţială a industriei energo-intensive de la contribuţia promovării energiei electrice din surse regenerabile de energie;
20.elaborează în domeniul resurselor minerale energetice strategii de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung şi soluţii de reformă privind evoluţia sectorului minier şi atragerea investitorilor, potrivit dispoziţiilor art. 56 din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
21.centralizează şi prelucrează datele necesare pentru întocmirea rapoartelor către Uniunea Europeană şi alţi finanţatori, din domeniul resurselor minerale energetice, în domeniul de competenţă propriu;
22.elaborează politici publice privind creşterea economică din domeniul resurselor minerale energetice;
23.îndeplineşte atribuţii de minister de resort în conformitate cu Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
24.iniţiază, negociază şi participă, din împuternicirea Guvernului, la încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propune întocmirea procedurilor de aderare la aceste convenţii ori acorduri, pentru domeniul resurselor minerale energetice;
25.întocmeşte şi prezintă informări, rapoarte şi propuneri de activităţi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, specifice domeniului resurselor minerale energetice;
26.în domeniul protecţiei consumatorilor îndeplineşte rolul, funcţiile şi atribuţiile în calitate de autoritate competentă şi punct unic de contact cu Comisia Europeană, decurgând din atribuţiile stabilite prin Ordonanţa Guvernului nr. 38/2015, cu modificările ulterioare;
27.elaborează strategia energetică naţională, politica energetică şi asigură ducerea la îndeplinire a acesteia, potrivit prevederilor art. 6 din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
28.elaborează, în domeniul de competenţă, acte normative sau administrative în domeniul ajutorului de stat sau de minimis, potrivit art. 3 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare;
29.elaborează studii şi sinteze referitoare la evoluţia şi la ajustarea structurală a industriilor energetică şi extractivă în conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare;
30.emite actul de autorizare în privinţa lucrărilor offshore conform prevederilor Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare;
31.promovează şi facilitează cooperarea dintre operatorii de transport şi de sistem la nivel regional, inclusiv în ceea ce priveşte aspectele transfrontaliere, cu scopul de a crea o piaţă internă competitivă a gazelor naturale care se bazează pe principiile de transparenţă, concurenţă, nediscriminare, solidaritate şi securitate, în vederea asigurării consumului de gaze naturale pentru consumatorii finali în condiţii de continuitate şi siguranţă; această cooperare acoperă zonele geografice definite în conformitate cu art. 12 alin. (3) din Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condiţiile de acces la reţelele pentru transportul gazelor naturale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.775/2005, precum şi alte zone geografice;
32.gestionează bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii privind gestionarea contravalorii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, implementarea, monitorizarea şi punerea în aplicare a investiţiilor din Planul naţional de investiţii potrivit art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 1.096/2013 pentru aprobarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţi, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 183/2017;
33.stabileşte şi asigură aplicarea măsurilor de management al situaţiilor de urgenţă şi de protecţie civilă în domeniile energetic şi resurselor energetice, precum şi de identificare, desemnare şi protecţie a obiectivelor de infrastructuri critice naţionale şi europene din domeniile energetic şi resurselor
energetice, în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi completările ulterioare, a Hotărârii Guvernului nr. 1.491/2004, cu modificările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 18/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
34.coordonează activitatea de producere a energiei electrice şi de dezvoltare de proiecte pentru operatorii economici aflaţi sub autoritatea ministerului, potrivit prevederilor Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
35.urmăreşte situaţia stocurilor de siguranţă ale Sistemului electroenergetic naţional privind resursele primare de energie, potrivit prevederilor art. 6 lit. o) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
36.informează autoritatea competentă de mediu privind aplicarea de către operatorii economici din sectorul energetic a Directivei 2.010/75/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea şi controlul integrat al poluării) transpusă prin Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, cu modificările şi completările ulterioare;
37.asigură întâlniri periodice cu reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi cu operatori economici din domeniile energetic şi al resurselor energetice, cu privire la aplicarea prevederilor legale potrivit Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
38.exercită calitatea de autoritate concedentă privind concesionarea în sectorul energiei electrice, cu excepţia activelor reţelei electrice de transport şi a terenurilor pe care aceasta este amplasată, potrivit prevederilor art. 6 lit. h) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
39.avizează documentaţia pentru obţinerea licenţelor din domeniul resurselor energetice, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 47 lit. j) teza finală din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
40.asigură punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1.364/2006/CE şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 şi (CE) nr. 715/2009;
41.asigură punerea în aplicare a Directivei 98/70/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind calitatea benzinei şi a motorinei şi de modificare a Directivei 93/12/CEE a Consiliului, respectiv derularea contractelor de prestare de servicii pentru eşantionarea benzinei şi motorinei, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2018 pentru stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă a benzinei şi motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare şi reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de stabilire a metodelor de calcul şi de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 311/2018;
42.centralizează, prelucrează şi transmite către Comisia Europeană informaţiile şi datele prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 1.084/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2.964/95 al Consiliului din 20 decembrie 1995 de introducere a înregistrării importurilor şi livrărilor de ţiţei în cadrul Comunităţii, a Deciziei Consiliului din 22 aprilie 1999 privind o procedură comunitară şi de consultare asupra costurilor de aprovizionare cu ţiţei şi asupra preţurilor de consum ale produselor petroliere şi a Deciziei Comisiei din 26 iulie 1999 de aplicare a Deciziei 1999/280/CE a Consiliului privind o procedură comunitară de informare şi de consultare asupra costurilor de aprovizionare cu ţiţei şi a preţurilor de consum ale produselor petroliere, cu modificările ulterioare;
43.stabileşte şi ajustează preţul pentru serviciile de calificare, depozitare şi procesare a octoxidului de uraniu, precum şi preţul dioxidului de uraniu furnizate de către Compania Naţională a Uraniului –
S.A. (CNU), cu avizul Ministerului Finanţelor, după avizarea de către Consiliul Concurenţei a fişei de fundamentare a preţurilor;
44.gestionează şi derulează mecanismul de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, în implementarea Planului naţional de investiţii, precum şi în monitorizarea şi punerea în aplicare a
acestuia, în baza art. 10c din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, cu respectarea Hotărârii Guvernului nr. 1.096/2013, cu modificările şi completările ulterioare;
45.din perspectiva domeniului afacerilor europene: asigură participarea, elaborează şi fundamentează poziţiile României în procesul de negociere şi adoptare a iniţiativelor la nivel european, în domeniul său de activitate, potrivit cadrului normativ privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional de gestionare a afacerilor europene în vederea participării României la procesul decizional al instituţiilor Uniunii Europene, cu modificările şi completările ulterioare, şi asigură îndeplinirea, în domeniul de competenţă, a obligaţiilor decurgând din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce priveşte transpunerea şi/sau crearea cadrului juridic de aplicare directă a actelor juridice obligatorii ale Uniunii Europene, implementarea şi monitorizarea aplicării acestora;
46.din perspectiva dreptului tratatelor: încheie tratate internaţionale la nivel departamental sau iniţiază demersurile necesare încheierii tratatelor la nivel de stat sau de guvern în domeniile de responsabilitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 590/2003 privind tratatele sau, după caz, Legea nr. 276/2011 privind procedura prin care România devine parte la tratatele încheiate între Uniunea Europeană şi statele membre, pe de o parte, şi state terţe sau organizaţii internaţionale, pe de altă parte, şi încheie documente de cooperare internaţională care nu sunt guvernate de dreptul internaţional cu autorităţi având competenţe echivalente din state membre ale Uniunii Europene sau state terţe, respectiv organizaţii internaţionale, în domeniile de responsabilitate;
47.asigură administrarea proprietăţii publice din domeniul energetic, în baza art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, şi a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 212/2020;
48.fundamentează, elaborează şi propune proiectul bugetului anual de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare, potrivit Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările şi completările ulterioare;
49.gestionează bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare conform art. 51 din Legea nr. 137/2002, cu modificările şi completările ulterioare;
50.gestionează contravaloarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, implementează, monitorizează şi pune în aplicare investiţiile din Planul naţional de investiţii, în conformitate cu dispoziţiile art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 183/2017;
51.monitorizează, împreună cu Consiliul Concurenţei, nivelul de acordare a ajutoarelor de stat din domeniul resurselor minerale energetice în conformitate cu deciziile Comisiei Europene;
52.elaborează politica de eficienţă energetică în sectorul de producţie a energiei electrice, în vederea creşterii eficienţei în utilizarea combustibililor şi energiei, potrivit art. 4 alin. (2) lit. f) din Legea nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
53.transpune, implementează, monitorizează aplicarea legislaţiei Uniunii Europene în domeniile coordonate şi asigură desfăşurarea activităţilor de către partea română în cadrul instituţiilor Uniunii Europene, în domeniile energetic şi al resurselor energetice;
54.asigură participarea şi elaborează poziţiile României în procesul de negociere şi adoptare a iniţiativelor la nivel european, în domeniul său de activitate, potrivit legislaţiei în vigoare;
55.asigură întâlniri periodice cu reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi cu operatori economici din domeniile energetic şi al resurselor energetice, cu privire la aplicarea prevederilor legale potrivit Legii nr. 123/2012, cu modificările şi completările ulterioare;
56.asigură promovarea resurselor regenerabile de energie, potrivit art. 13 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Fondului pentru modernizare, potrivit prevederilor art. 6 alin. (6) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022, cu modificările ulterioare;
57.iniţiază sau avizează programe de refacere ecologică a zonelor afectate, a zonelor miniere, urmărind realizarea măsurilor de protecţie a mediului;
58.asigură implementarea şi managementul programelor de refacere ecologică;
59.coordonează activitatea de monitorizare postimplementare a programelor de închidere a minelor şi refacerea mediului.
60.exercită prin Direcţia eficienţă energetică atribuţiile şi responsabilităţile stabilite la art. 3 alin. (2) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare;
61.coordonează şi asigură monitorizarea şi implementarea reformelor şi investiţiilor aferente componentei Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României, prin structura de specialitate desemnată în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Ministerului Energiei potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. (11) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, cu modificările şi completările ulterioare;
62.îndeplineşte atribuţiile aferente implementării reformelor şi investiţiilor din cadrul componentei Planului naţional de redresare şi rezilienţă al României stabilite la art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituţional şi financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului naţional de redresare şi rezilienţă necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile şi nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă;
63.gestionează şi derulează mecanismul de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică prevăzut la art. 10c din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie 2003, de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisii de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii şi de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului;
64.asigură implementarea Fondului pentru modernizare prevăzut la art. 10d din Directiva 2003/87/CE, cu modificările şi completările ulterioare, şi exercită, prin Direcţia generală ajutor de stat şi fonduri europene din cadrul aparatului propriu, atribuţiile prevăzute la art. 6 alin. (2) – (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2022, cu modificările ulterioare.
J. Alte atribuții:
În îndeplinirea atribuţiilor sale, Ministerul Energiei este autorizat:
a)să dea unităţilor aflate în subordine sau sub autoritate, ca urmare a controlului, dispoziţii obligatorii pentru luarea măsurilor de respectare a legii;
b)să ia măsuri pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege în competenţa sa;
c)să încheie protocoale de schimb de informaţii şi documente, precum şi de colaborare cu ministere, instituţii publice şi cu alte organizaţii, potrivit competenţelor atribuite;
d)să emită şi să revoce, după caz, pentru domeniile pentru care este împuternicit, acte administrative prin care li se permite solicitanţilor organizarea şi/sau desfăşurarea unei anumite activităţi, în temeiul Legii nr. 185/2016 privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de importanţă naţională în domeniul gazelor naturale, respectiv prin unităţi aflate în subordine în temeiul art. 5 din Legea nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
e)să iniţieze şi să supună aprobării Guvernului bugetele de venituri şi cheltuieli ale operatorilor economici aflaţi în subordinea sau sub autoritatea sa;
f)să stabilească orice alte măsuri, în condiţiile prevăzute de lege.
.
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT
.
2.1 Conducerea Ministerului Energiei
Art.8 (1) Conducerea Ministerului Energiei se asigură de către ministrul energiei.
(2) Ministrul energiei este ajutat în activitatea sa de 5 secretari de stat, de secretarul general şi de 2 secretari generali adjuncţi, numiţi şi eliberaţi din funcţie prin decizie a prim-ministrului, în condițiile legii.
.
2.2 Ministrul energiei
Art.9 (1) Ministrul energiei reprezintă şi angajează ministerul în raporturile cu celelalte autorităţi publice, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice din ţară sau din străinătate, precum şi în justiţie şi în raporturile cu celelalte organe jurisdicţionale. În acest scop poate da împuternicire de reprezentare secretarilor de stat sau altor persoane din subordine.
(2)În faţa autorităţilor jurisdicţionale Ministerul Energiei este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenţei stabilite prin ordin al ministrului energiei.
(3)Ministrul energiei este ordonator principal de credite şi îndeplineşte atribuţiile generale prevăzute la art. 56 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(4)Pe lângă ministrul energiei funcţionează Colegiul ministerului. Componenţa şi Regulamentul de organizare şi funcţionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului energiei.
(5)În exercitarea atribuţiilor sale, ministrul energiei emite ordine şi instrucţiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.
(6)Prin ordin al ministrului energiei pot fi delegate atribuţii, în temeiul art. 59 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
(7)În cazul în care ministrul energiei nu îşi poate exercita atribuţiile, prin ordin al acestuia va fi nominalizat un înlocuitor, în condiţiile legii.
.
2.3 Secretarii de stat
Art.10 (1) Răspunderile şi atribuţiile secretarilor de stat se stabilesc prin ordin al ministrului energiei.
(2) În cazul în care unul dintre secretarii de stat nu îşi poate exercita atribuţiile curente, acesta va fi înlocuit, pe bază de ordin al ministrului energiei, de un alt secretar de stat.
Art.11 Secretarii de stat exercită atribuţiile delegate prin ordin al ministrului energiei.
.
2.4 Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi
Art.12 (1) Secretarul general asigură stabilitatea funcţionării ministerului, continuitatea conducerii şi
realizarea legăturilor funcţionale între structurile ministerului.
(2)Secretarul general al ministerului îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 61 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
(3)Secretarul general al ministerului coordonează metodologic, în vederea îndeplinirii exclusiv a atribuţiilor şi responsabilităţilor ministerului, secretarii generali din cadrul structurilor aflate în subordinea ministerului.
(4)Secretarul general al ministerului îndeplineşte alte însarcinări încredinţate de ministru în condiţiile alin. (3) al art. 61 și din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare şi exercită atribuţii delegate în condiţiile art. 437 din același act normativ.
Art.13 Secretarii generali adjuncţi ai ministerului îndeplinesc atribuţiile stabilite de ministru, în condiţiile alin. (3) al art. 61 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare şi exercită atribuţii delegate în condiţiile art. 437 din același act normativ.
.
2.5 Ordonatorul principal de credite
Art.14 (1) Ministrul energiei poate delega calitatea de ordonator principal de credite secretarilor de
stat, secretarului general, secretarilor generali adjuncţi sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin ordin al ministrului energiei, se vor preciza limitele şi condiţiile delegării.
(2)Ordonatorii de credite ai bugetelor prevãzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 sunt autorizaţi sa angajeze, sa lichideze şi sa ordonanteze cheltuieli pe parcursul exerciţiului bugetar, în
limita creditelor bugetare aprobate, iar plata cheltuielilor se efectueazã de persoanele autorizate care, potrivit legii, poarta denumirea generica de contabil.
(3)Operaţiunile specifice angajãrii, lichidãrii şi ordonanţãrii cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite şi se efectueazã pe baza propunerilor compartimentelor de specialitate ale instituţiei publice.
(4)Ordonatorii de credite au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituţiilor publice şi cu respectarea dispoziţiilor legale.
(5)Angajamentul legal trebuie sa se prezinte sub forma scrisã şi sa fie semnat de ordonatorul de credite şi să respecte principiile instituite prin Legea nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul nr. 1792/2002 al ministrului finanţelor publice şi orice alte dispoziţii legale incidente. Angajamentul legal ia forma unui contract de achiziţie publică, comanda, convenţie, contract de muncă, acte de control, acord de împrumut etc.
(6)Angajamentul bugetar se intocmeşte în condiţiile legii şi se semnează de ordonatorul principal de credite.
(7)Ordonatorul principal de credite îndeplineşte şi alte atribuţii, în condiţiile legii.
1.6Colegiul ministerului Art.15 (1) Colegiul ministerului funcţionează, ca organ consultativ, pe lângă ministrul energiei.
(2)Componenţa şi regulamentul de funcţionare ale Colegiului ministerului se aprobă prin ordin al ministrului energiei.
(3)Colegiul ministerului este compus din secretarii de stat, secretarul general al ministerului, secretarii generali adjuncţi, directorii generali/directorii structurilor organizatorice și directorul de cabinet al ministrului. La şedinţele Colegiului ministerului pot fi invitați şi conducătorii instituțiilor publice din subordinea Ministerului Energiei, precum și alte persoane cu funcţii de conducere, consilieri ai ministrului sau specialişti în problemele analizate.
1.7Conducătorii unităților aflate în subordinea Ministerului Energiei Art.16 Conducătorii instituţiilor publice aflate în subordinea Ministerului Energiei sunt numiţi şi revocaţi prin ordin al ministrului energiei.
Art.17 Conducătorii entităţilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei îndeplinesc atribuţiile prevăzute în actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor conduse de aceştia.
1.8Responsabilități cu caracter general Art.18 (1) Structurile organizatorice ale ministerului asigură implementarea, menținerea și îmbunătățirea permanentă a subsistemului de control intern managerial la nivelul unității organizaționale.
(2)Structurile de specialitate stabilesc oportunitatea și elaborează proiecte de acte normative, pe care le supun avizării Direcției Generale Juridice și Relații Instituționale, ca ultimă direcție avizatoare.
(3)Structurile organizatorice ale ministerului elaborează și actualizează, împreună cu factorii vizați, Planul strategic instituțional pe termen mediu sau alt document de management organizațional, precum și analizele care stau la baza acestuia, corespunzătoare direcției de activitate proprii.
(4)Structurile organizatorice ale ministerului răspund pentru întreprinderea de acțiuni în vederea implementării dispozițiilor cu caracter obligatoriu emise de organe de control pentru domeniile de activitate proprii.
(5)Personalul din cadrul ministerului răspunde pentru atribuțiile prevăzute în fișa postului precum și pentru cele delegate prin aceasta, în limita delegării ori cele stabilite prin act administrativ emis de conducătorul instituției.
(6)Structurile organizatorice ale ministerului elaborează, în condițiile legii și potrivit domeniului de competență, răspunsuri la plângerile prealabile/ contestațiile ori orice alt înscris asimilat parcurgerii procedurii prealabile acționării în instanță a ministerului, avizate anterior comunicării răspunsului, de Direcția Generală Juridică și Relații Instituționale și supuse semnării conducerii ministerului.
(7)Răspunderea juridică a funcţionarului public nu se poate angaja dacă acesta a respectat prevederile legale şi procedurile administrative aplicabile autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.
(8)Încălcarea de către funcţionarii publici, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravenţională, civilă sau penală, după caz. În cazul în care acţiunea se admite şi se constată vinovăţia funcţionarului public, persoana respectivă va fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea sau instituţia publică.
CAPITOLUL 3. ORGANIZAREA MINISTERULUI ENERGIEI
.
3.1 Structura organizatorică a aparatului propriu al ministerului
Art.19 (1) Structura organizatorică a Ministerului Energiei este prevăzută în anexa nr. 1. Prin ordin
al ministrului energiei, cu respectarea structurii organizatorice şi a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul acesteia se pot organiza direcţii, servicii, birouri, compartimente şi se pot stabili numărul total al posturilor, numărul posturilor de conducere şi numărul posturilor de execuţie, cu încadrarea în numărul maxim de posturi aprobat.
(2)Personalul Ministerului Energiei este compus din demnitari, funcţionari publici care ocupă funcţii publice generale şi funcţii publice specifice, precum şi din personal contractual şi diplomatic.
(3)Numărul maxim de posturi aprobat pentru aparatul propriu al Ministerului Energiei este de 392 de posturi finanţate de la bugetul de stat, exclusiv demnitarii şi posturile aferente cabinetelor demnitarilor. Din numărul maxim de posturi, 2 posturi sunt destinate pentru reţeaua de reprezentare externă, 1 post la Ambasada României în Statele Unite ale Americii şi 1 post la Ambasada României în Republica Franceză pentru gestionarea relaţiei cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică.
(4)Numirea personalului din reţeaua de reprezentare externă se face de către ministrul energiei, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe. Funcţionarea birourilor de reprezentare externă în cadrul misiunilor diplomatice prevăzute la alin. (3) se derulează în baza unui protocol de colaborare încheiat între minister şi Ministerul Afacerilor Externe.
(5)Personalul prevăzut la alin. (4) este supus autorităţii şefului misiunii diplomatice în care îşi desfăşoară activitatea şi acţionează sub îndrumarea acestuia pentru îndeplinirea atribuţiilor aferente domeniilor specifice de activitate stabilite de autoritatea trimiţătoare.
(6)Personalului desemnat potrivit alin. (4) îi sunt aplicabile dispoziţiile legale în vigoare privind personalul trimis în misiune permanentă în străinătate.
(7)Încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi noua structură organizatorică se face în termenele şi cu respectarea condiţiilor şi a procedurii aplicabile fiecărei categorii de personal. Art.20 (1) Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile structurilor din cadrul aparatului propriu al Ministerului Energiei se stabilesc, în conformitate cu structura organizatorică prevăzută în anexa nr. 1, prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al ministerului, aprobat prin ordin al ministrului energiei.
(2)Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului din cadrul aparatului propriu al ministerului se stabilesc prin fişa postului, întocmită conform legii.
(3)Statul de funcţii, structura posturilor pe compartimente pentru aparatul propriu al ministerului, precum şi încadrarea personalului se aprobă prin ordin al ministrului energiei.
(4)Relaţiile de coordonare/ subordonare ale structurilor organizatorice din cadrul ministerului, cu excepţia cabinetului demnitarului, Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, Compartimentului Audit Public Intern care potrivit legii sunt subordonate direct ministrului, sunt stabilite potrivit ordinului/ordinelor de delegare de atribuţii.
3.2 Unităţi aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei Art.21 (1) Unităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei, după caz, sunt prevăzute în anexa nr. 2.
(2) Statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale unităţilor aflate în subordinea Ministerului Energiei, finanţate de la bugetul de stat prin bugetul ministerului, se aprobă prin ordin al ministrului energiei.
.
3.3 Relaţii funcţionale
Art.22 Relaţii de autoritate ierarhice:
1.subordonarea secretarilor de stat faţă de ministrul energiei;
2.subordonarea secretarului general faţă de ministrul energiei;
3.subordonarea secretarilor generali adjuncţi faţă de secretarul general;
4.subordonarea directorilor generali/directorilor şi şefilor compartimentelor independente faţă de ministrul energiei şi după caz, faţă de secretarii de stat sau faţă de secretarul general/ secretarii generali adjuncţi, în limita competenţelor stabilite de legislaţia în vigoare, a ordinelor ministrului energiei de delegare a atribuţiilor şi a structurii organizatorice;
5.subordonarea directorilor adjuncţi faţă de directori, după caz;
6.subordonarea şefilor de servicii şi şefilor de birouri faţă de directorii generali, directorii generali adjuncți, directori, directorii adjuncţi, după caz;
7.subordonarea personalului de execuţie faţă de directorii generali/directori, directorii adjuncţi, şefii de serviciu sau şefii de birou, după caz.
Art.23 Relaţii de autoritate funcţionale
Se stabilesc de către unităţile organizatorice din structura Ministerului Energiei cu unităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în conformitate cu obiectul de activitate, atribuţiile specifice fiecărui compartiment sau competenţele acordate prin ordin al ministrului energiei şi în limitele prevederilor legale.
Art.24 Relaţii de colaborare
Se stabilesc între unităţile organizatorice din structura Ministerului Energiei sau între acestea şi unităţile organizatorice corespondente din cadrul, în subordinea sau sub autoritatea ministerului.
Art.25 Relaţii de inspecţie şi control
Se stabilesc între unităţile organizatorice specializate în inspecţie şi control şi unităţile organizatorice din structura Ministerului Energiei, precum şi unităţile care funcţionează în subordinea sau sub autoritatea ministerului şi care desfăşoară activităţi supuse inspecţiei şi controlului, conform competenţelor stabilite prin legi şi alte acte normative în vigoare.
CAPITOLUL 4. APROBAREA ŞI ACTUALIZAREA REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE
.
4.1 Aprobarea şi actualizarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al ministerului
Art.26 Regulamentul de Organizare şi funcţionare al Ministerului Energiei se aprobă prin Ordin al
ministrului energiei.
Art.27 Actualizarea sau modificarea Regulamentului de Organizare şi funcţionare al Ministerului Energiei se realizează:
●la iniţiativa structurilor din cadrul aparatului propriu al ministerului,
●din iniţiativa Direcţiei Resurse Umane și Relații Publice, ca urmare a schimbării cadrului normativ care reglementează activitatea ministerului şi/sau structura organizatorică a acestuia sau la recomandarea unor autorităţi cu atribuţii de control, care au ca efect modificarea atribuţiilor generale ale ministerului sau atribuţiilor specifice ale unităţilor organizatorice din cadrul acestuia.
PARTEA A II-A.
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE DETALIAT
CAPITOLUL 5. REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE AL STRUCTURILOR ORGANIZATORICE DIN CADRUL APARATULUI PROPRIU AL MINISTERULUI ENERGIEI
1.1CABINETUL MINISTRULUI ENERGIEI ŞI CABINETELE SECRETARILOR DE STAT
Art. 1 (1) Cabinetul ministrului/secretarului de stat este un compartiment distinct, care se organizează şi funcţionează în subordinea demnitarului, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Personalului din cadrul Cabinetelor demnitarilor nu i se aplică Statutul funcționarilor publici.
(3)Cabinetul demnitarului îşi desfăşoară activitatea în subordinea directă a ministrului energiei
/secretarilor de stat.
(4)Personalul din Cabinetul demnitarului îndeplineşte atribuţiile prevăzute în contractul individual de muncă încheiat în condiţiile alin. (3) al art. 458 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(5)Sarcinile şi responsabilităţile personalului din Cabinetul ministrului energiei şi ale secretarilor de stat, pot fi, în principal următoarele:
a)organizează agenda ministrului/secretarului de stat,
b)asigură consilierea ministrului/secretarului de stat pe problemele specifice domeniului de activitate pe care acesta îl coordonează,
c)înregistrează documentele adresate ministrului/secretarului de stat, transmite rezoluţiile ministrului/secretarului de stat către compartimentele coordonate şi asigură distribuţia în afara instituţiei a documentelor avizate,
d)sistematizează documentele primite la cabinet şi le prezintă în termen util ministrului/secretarului de stat,
e)primeşte, pregăteşte şi expediază corespondenţa ministrului/secretarului de stat în funcţie de tematică, aceasta este pregătită în baza contribuţiilor compartimentului ministerului,
f)asigură buna desfăşurare a legăturilor ministrului şi secretarilor de stat cu Administraţia Prezidenţială, cu consilieri ai Primului – ministru şi a diferitelor structuri din cadrul ministerului,
g)monitorizează pregătirea materialelor şi documentaţiilor iniţiate de către compartimente, necesare participării ministrului şi secretarilor de stat la conferinţe, simpozioane, şedinţe de lucru,
h)redactează documentele la solicitarea ministrului/secretarului de stat,
i)participă la ședințe de lucru, conferințe, grupuri de lucru etc.,
j)participă în cadrul delegațiilor interne sau externe,
k)centralizează și verifică, printr-un consilier anume desemnat de către ministru, conținutul comunicatelor de presă, drepturilor la replică, declarații de presă, precum și a oricăror alte informații de interes public care urmează a fi aprobate de minstru;
l)îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de către ministru/secretarul de stat.
.
1.2COMPARTIMENTUL UNITATEA DE POLITICI PUBLICE ȘI CONTROL INTERN MANAGERIAL
Art.1 Compartimentul Unitatea de Politici Publice și Control Intern Managerial se organizează şi funcţionează în subordinea directă a ministrului energiei şi are următoarele atribuţii: 1.asigură consultanţă, sprijin şi îndrumare metodologică compartimentelor din cadrul ministerului, cu privire la elaborarea propunerilor de politici publice;
2.coordonează procesul de elaborare al documentelor de politici publice conform H.G. nr. 775/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, cu modificările şi completările ulterioare şi H.G. nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale;
3.monitorizează, în cadrul Ministerului Energiei respectarea procedurilor adoptate prin Regulamentul privind procedurile de elaborare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivel central, aprobat prin H.G. nr. 775/2005, cu modificările şi completările ulterioare;
4.elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare cu privire la politicile publice iniţiate şi implementate la nivelul ministerului, în colaborare cu compartimentele de specialitate;
5.asigură implementarea, menţinerea şi dezvoltarea sistemului de control intern managerial la nivelul Compartimentului Unitatea de Politici Publice și Control Intern Managerial, precum și la nivelul Ministerului Energiei;
6.organizează desfășurarea ședințelor Comisiei de monitorizare;
7.întocmește Convocatoarele și pregătește (întocmește, centralizează și distribuie, după caz) documentele de lucru pentru ședințele Comisiei de monitorizare;
8.întocmește procese verbale/decizii/minute/hotărâri ale ședințelor și le comunică membrilor Comisiei de monitorizare în termen de 5 zile lucrătoare de la data desfășurării ședințelor;
9.ține registrul de numere al hotărârilor Comisiei de monitorizare;
10.asigură colectarea și centralizarea informațiilor referitoare la sistemul de control intern managerial, primite de la compartimentele din cadrul Ministerului Energiei;
11.semnalează Comisiei de monitorizare situațiile de nerespectare a dispozițiilor acesteia;
12.gestionează, păstrează și arhivează documentele Comisiei de monitorizare, documentele referitoare la implementarea sistemului de control intern managerial la nivelul Ministerului Energiei;
13.întocmește proiectele de ordin ale ministrului energiei referitoare la modificarea componenței Comisiei de monitorizare, responsabilii cu riscurile desemnați la nivelul Ministerului Energiei, obiectivele generale ale Ministerului Energiei și alte demersuri legale referitoare la implementarea sistemului de control intern managerial;
14.elaborează Registrul de riscuri la nivelul Ministerului Energiei, pe care îl transmite spre aprobare Preşedintelui Comisiei de monitorizare;
propune profilul de risc şi limita de toleranţă la risc, pe baza Registrului de riscuri de la nivelul ministerului;
15.elaboreazã Planul de mãsuri cu riscurile situate deasupra limitei de toleranţã, îl transmite Preşedintelui Comisiei de monitorizare pentru avizare şi ministrului energieipentru aprobare;
16.asigură transmiterea Planului de măsuri aprobat, compartimentelor responsabile cu gestionarea riscurilor semnificative, în vederea implementării;
17.monitorizeazã procesul de gestionare a riscurilor;
18.analizeazã şi centralizeazã Rapoartele anuale privind desfãşurarea procesului de gestionare a riscurilor de la nivelul compartimentelor;
19.elaborează, pe baza raportărilor anuale, ale conducătorilor compartimentelor de la primul nivel de conducere, o informare către ministrul energiei, privind desfăşurarea procesului de gestionare a riscurilor şi monitorizarea performanţelor la nivelul ministerului;
20.întocmește raportările anuale privind stadiul implementării și dezvoltării sitemului de control intern managerial, – Situația centralizatoare anuală privind stadiul implementării și dezvoltării sistemului de control intern managerial, Situația sintetică anuală la nivelul Ministerului Energiei a rezultatelor autoevaluării, Stadiul implementării standardelor de control intern managerial, conform rezultatelor autoevaluării și Raportul anual asupra sistemului de control intern managerial – în conformitate cu prevederile anexei nr. 3 la cod – capitolul I și capitolul II, anexei nr. 4.2 la instrucțiuni și anexei nr. 4.3 la instrucțiunile din OSGG nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entitățile publice;
21.analizează procedurile documentate elaborate de compartimente, din punctul de vedere al respectării conformităţii cu structura minimală prevazută în Procedura documentată;
22.primeşte şi înregistreazã în Registrul procedurilor, procedurile de sistem transmise pentru avizare şi procedurile operaţionale cu avizele favorabile ale conducãtorilor compartimentelor responsabile/secretarului de stat coordonator/secretarilor de stat coordonatori;
23.supune spre avizare membrilor Comisiei de monitorizare procedurile de sistem şi redacteazã hotãrȃrea Comisiei de monitorizare privind avizarea procedurilor de sistem;
24.analizează observațiile formulate de alte compartimente și participă la consultările organizate pentru analiza observațiilor, în cazul procedurilor de sistem;
25.înaintează spre avizare Președintelui Comisiei de monitorizare procedurile de sistem și procedurile operaționale elaborate;
26.asigură evidenţa tuturor procedurilor de sistem şi operaţionale la nivelul Compartimentului Unitatea de Politici Publice și Control Intern Managerial, precum și la nivelul Ministerului Energiei;
27.analizează și pune pe ordinea de zi a ședinței Comisiei de monitorizare solicitările de revizie a procedurilor de sistem;
28.asigură implementarea Programului anual de dezvoltare a sistemului de control intern managerial la nivelul Ministerului Energiei;
29.asigură implementarea Planului de continuitate a activității la nivelul Compartimentului Unitatea de Politici Publice și Control Intern Managerial;
30.îndeplinește funcția de Responsabil cu riscurile la nivelul Compartimentului Unitatea de Politici Publice;
31.întocmește etapele I-IX SCIM la nivelul Compartimentului Unitatea de Politici Publice și Control Intern Managerial, respectiv documentele referitoare la implementarea sistemului de control intern managerial (Registrul de riscuri, proceduri documentate etc.);
32.elaborează şi prezintă conducerii ministerului şi, după caz, Colegiului ministerului, ori de câte ori este nevoie, analize, studii şi informări din sfera sa de activitate;
33.pregătirea și punerea la dispoziție a documentelor privind sistemul de control intern managerial solicitate de către Curtea de Conturi, Compartimentul Audit Public Intern, Secretariatul General al Guvernului etc.;
34.colaborează cu unităţile de politici publice din alte ministere şi cu specialişti din cadrul Secretariatului General al Guvernului;
35.asigură reprezentarea şi participarea Ministerului Energiei la grupuri de lucru, întâlniri în domenii din sfera atribuţiilor Unităţii de Politici Publice.
.
.
1.3COMPARTIMENTUL INFORMAŢII CLASIFICATE ȘI STRUCTURA DE SECURITATE
Art.1 Compartimentul Informaţii Clasificate și Structura de Securitate este compartimentul specializat în protecția informațiilor clasificate, funcționează în subordinea directă a ministrului energiei și îndeplinește rolul de Structură de Securitate la nivelul instituției.
Art.2 Compartimentul Informaţii Clasificate și Structura de Securitate are rolul de a stabili și implementa măsurile de protecție a informațiilor clasificate la nivelul ministerului, conform Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare.
Art.3 Compartimentul Informaţii Clasificate și Structura de Securitate este coordonat de Șeful structurii de securitate, numit prin ordin al ministrului, care răspunde de îndeplinirea următoarelor atribuţii:
a)elaborarea și punerea în aplicare a normelor interne privind protecția informațiilor clasificate, conform legii.
b)întocmirea Programului de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate şi transmiterea pentru avizare către Oficiul pentru supravegherea secretelor de stat din cadrul SRI, iar după aprobarea de către şeful instituţiei, acţionează pentru aplicarea acestuia;
c)monitorizarea activității de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate și modul de respectare a acestora în cadrul structurii proprii ale ministerului;
d)asigurarea relaţionării cu structurile abilitate să coordoneze activitatea şi să controleze măsurile privitoare la protecţia informaţiilor clasificate (Oficiul pentru supravegherea secretelor de stat);
e)informarea ministrului privind vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate şi propunerea de măsuri pentru înlăturarea acestora;
f)acordarea de sprijin structurilor abilitate pentru efectuarea verificării persoanelor pentru care se solicită accesul la informaţii clasificate;
g)organizarea activităţii de pregătire specifică a personalului care are acces la informaţii clasificate;
h)asigurarea organizării şi păstrării evidenţei certificatelor de securitate şi a autorizaţiilor de acces la informaţiile clasificate secrete de stat şi de serviciu;
i)actualizarea permanentă a evidenţei certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate;
j)întocmirea, actualizarea şi predarea către compartimentul informaţii clasificate a tabelului cu personalul propriu care deţine certificate de securitate/autorizaţii de acces la informaţii clasificate, pe niveluri de secretizare;
k)întocmirea planului de control privind asigurarea protecţiei informaţiilor clasificate și efectuarea, cu aprobarea ministrului, a controalelor privind modul de aplicare a reglementărilor privind protecţia informaţiilor clasificate;
l)asigurarea, la nivelul compartimentului, aplicării prevederilor Ordinului S.G.G. nr. 600/2018 privind implementarea standardelor de control intern/managerial;
m)îndeplinirea altor atribuţii în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate.
Art.4 Principalele atribuţii ale responsabilului cu protecţia fizică a informaţiilor clasificate din cadrul structurii de securitate sunt:
a)prezintă şefului structurii propuneri privind măsurile de protecţie fizică;
b)verifică inopinat sau pe baza planificării, viabilitatea măsurilor de protecţie fizică a sediului ministerului, sectoarelor, locurilor, echipamentelor, instalaţiilor şi activităţilor în cadrul cărora sunt gestionate informaţii clasificate;
c)supraveghează aplicarea măsurilor necesare asigurării protecţiei fizice a informaţiilor clasificate în cadrul ministerului;
d)verifică măsurile de protecţie fizică şi informează şeful structurii de securitate cu privire la vulnerabilităţile constatate, făcând propunerile ce se impun;
e)contribuie la întocmirea Programului de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, cu anexele sale, cu precădere a Planului de protecţie fizică, pe care îl supune avizării structurilor competente şi aprobării ministrului;
f)stabileşte planul de cooperare cu alte structuri cu responsabilităţi pe linia protecţiei fizice;
g)propune tematica activităţilor de instruire şi educaţie preventivă a personalului, pe linia protecţiei fizice a informaţiilor clasificate;
h)elaborează procedurile privind protecţia fizică a informaţiilor clasificate, pentru fiecare incintă în care se păstrează astfel de informaţii;
i)colectează şi păstrează cheile de rezervă, codurile şi combinaţiile scrise ale incintelor/ containerelor de securitate în care se păstrează informaţii clasificate;
j)înlocuiește, în caz de absența responsabilului, atribuțiile din alte domenii ale administrării securității.
Art.5 Responsabilul cu protecţia personalului din cadrul structurii de securitate are următoarele atribuţii specifice privind protecţia personalului:
a)iniţiază procesul de solicitare a eliberării certificatelor de securitate/autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, din dispoziţia ministrului şi a secretarului general;
b)pune la dispoziţia personalului pentru care se solicită eliberarea certificatului de securitate/autorizaţiei de acces la informaţii clasificate, formularele tip corespunzătoare nivelului de acces solicitat şi acordă asistenţă în vederea completării acestora;
c)acordă sprijinul necesar structurilor cu atribuţii în efectuarea verificărilor asupra personalului ce urmează să aibă acces la informaţii clasificate;
d)ţine evidenţa actualizată a tuturor persoanelor din minister care au acces la informaţii clasificate şi a certificatelor de securitate / autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, luând măsurile necesare pentru revalidarea sau retragerea acestora;
e)planifică şi organizează activitatea de pregătire a personalului pentru însuşirea corectă a prevederilor normelor privind protecţia informaţiilor clasificate şi întocmeşte „Planul specific de pregătire a personalului”;
f)întocmeşte tabelul cu personalul din minister care deţine certificate de securitate / autorizaţii de acces la informaţii clasificate, pe niveluri de secretizare;
g)comunică compartimentelor de documente clasificate personalul care deţine certificate de securitate / autorizaţii de acces la informaţii clasificate, pe niveluri de secretizare;
h)verifică documentele necesare acordării accesului la informaţii clasificate secrete de serviciu;
i)propune eliberarea autorizaţiilor secrete de serviciu;
j)ţine evidenţa autorizaţiilor secrete de serviciu, pentru personalul ministerului, în registru anume constituit;
k)întocmeşte programul pentru cursurile de pregătire a personalului propriu al ministerului;
l)întocmeşte documentaţia necesară desfăşurării cursurilor şi convocărilor de specialitate cu personalul compartimentului de informaţii clasificate;
m)ţine evidenţa tuturor persoanelor din cadrul ministerului care au participat la formele de pregătire organizate pe linia protecţiei informaţiilor clasificate;
n)înlocuiește, în caz de absența responsabilului, atribuțiile din alte domenii ale administrării securității.
Art.6 Responsabilul cu protecţia documentelor naţionale clasificate din cadrul structurii de securitate are următoarele atribuţii specifice:
a)întocmirea şi actualizarea Programului de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate;
b)întocmirea propunerilor de norme interne, regulamentelor, instrucţiunilor, pe linia protecţiei informaţiilor naţionale clasificate, primite de structura de securitate pentru studiu şi analiză;
c)organizarea și desfășurarea activităţilor de control organizate de către structura de securitate;
d)coordonează activitatea de cercetare a cazurilor de abatere pe linia protecţiei informaţiilor în lucrul cu datele şi documentele clasificate;
e)centralizează dările de seamă / actele de constatare cu rezultatul verificării anuale a existenţei documentelor clasificate de la operatorii economici aflaţi sub autoritate şi întocmeşte darea de seamă la nivelul ministerului;
f)urmăreşte executarea măsurilor stabilite prin actele de control;
g)avizează procesele-verbale de distrugere a documentelor clasificate şi a mediilor de stocare;
h)avizează multiplicarea documentelor clasificate;
i)organizează comisiile de verificare anuală a existenţei documentelor clasificate;
j)asigură comunicarea prin sistemul informatic SIC EXTRANET.RO gestionat de Ministerul Afacerilor Externe;
k)înlocuiește, în caz de absența responsabilului, atribuțiile din alte domenii ale administrării securității.
Art.7 Responsabilul cu securitatea industrială din cadrul structurii de securitate are următoarele atribuţii specifice:
a)coordonează activitatea de protecţie a informaţiilor clasificate în domeniul securităţii industriale, în cadrul ministerului;
b)monitorizează activitatea de aplicare a normelor de protecţie a informaţiilor clasificate în domeniul securităţii industriale;
c)consiliază conducerea ministerului în legătură cu toate aspectele privind securitatea informaţiilor clasificate în domeniul securităţii industriale;
d)informează conducerea ministerului despre vulnerabilităţile şi riscurile existente în sistemul de protecţie a informaţiilor clasificate în domeniul securităţii industriale şi propune măsuri pentru înlăturarea acestora;
e)clasifică şi defineşte componentele unui contract sub aspectul protecției informațiilor clasificate, în conformitate cu normele în vigoare, stabileşte clauzele şi procedurile de protecţie care vor fi stipulate în Anexa de securitate a fiecărui contract clasificat care presupune acces la informaţii clasificate;
f)întocmeşte Anexa de securitate a fiecărui contract clasificat şi o înaintează spre aprobare şefului structurii de securitate;
g)asigură instruirea personalului autorizat al contractantului asupra reglementărilor de securitate industrială, înainte de punerea în executare a contractului clasificat;
h)păstrează evidenţa tuturor participanţilor la întâlnirile de negociere, datele de identificare ale acestora şi angajamentele de confidenţialitate, organizaţiile pe care le reprezintă, tipul şi scopul întâlnirilor, precum şi informaţiile la care aceştia au avut acces;
i)asigură păstrarea/actualizarea şi organizează evidenţa autorizaţiilor de securitate, autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate şi a avizelor specifice;
j)înlocuiește, în caz de absența responsabilului, atribuțiile din alte domenii ale administrării securității.
Art.8 Responsabilul în domeniul INFOSEC din cadrul structurii de securitate are următoarele atribuţii specifice:
a)asigură securitatea informaţiilor astfel încât să fie garantate confidenţialitatea, integritatea şi disponibilitatea informaţiilor stocate, procesate sau transmise prin sisteme sau reţele informatice;
b)prezintă ministrului şi secretarului general propuneri privind măsurile INFOSEC;
c)verifică inopinat sau pe baza planificării, viabilitatea măsurilor INFOSEC în cadrul unui SPAD (staţie de prelucrare automată a datelor) sau RTD (reţea cu terminal la distanţă) în cadrul cărora sunt gestionate informaţii clasificate;
d)supraveghează aplicarea măsurilor necesare asigurării protecţiei informaţiilor clasificate în cadrul unui SPAD sau RTD;
e)verifică măsurile INFOSEC şi informează şeful structurii de securitate cu privire la vulnerabilităţile constatate, făcând propunerile ce se impun;
f)contribuie la întocmirea Programului de prevenire a scurgerii de informaţii clasificate, cu anexele sale, pe care le supune avizării şi aprobării;
g)propune tematica activităţilor de instruire şi educaţie preventivă a personalului, pe linia INFOSEC;
h)prezintă propuneri privind dezvoltarea, implementarea şi operarea unui SPAD sau RTD;
i)analizează cauzele care au generat incidente de securitate în sistemele informatice şi de comunicaţie şi propune măsuri corective;
j)prezintă ministrului incidentele de securitate în domeniu;
k)prezintă propuneri de certificare şi autorizare a sistemelor de securitate specifice sistemelor informatice şi de comunicaţii.
.
5.4. COMPARTIMENTUL PENTRU PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
(1)în domeniul datelor deschise:
1.identifică tipurile de date colectate/produse/gestionate;
2.completează inventarul datelor colectate/produse/gestionate;
3.verifică datele identificate din punct de vedere al caracteristicilor tehnice și juridice specifice datelor deschise, alături de personalul din cadrul direcțiilor de specialitate (tehnologia informației, juridic), înainte de a fi propuse pentru publicare;
4.prioritizează datele care pot fi publicate. Dacă nu este posibilă încă de la început publicarea
tuturor seturilor de date găsite, aceasta poate fi realizată treptat, pe baza unor criterii de prioritizare, precum:
a)cererea din partea publicului;
5.completează inventarul datelor instituției:
a)sursa datelor: departament, persoană, date de contact;
b)descrierea datelor: tipuri de date, conținut, data creării, frecvența de actualizare (zilnic, lunar, trimestrial, semestrial, anual), format electronic (xls, csv. doc, etc), dacă conține sau nu date personale și dacă necesită anonimizare;
c)data propusă pentru publicarea în format deschis;
d)persoana responsabilă pentru publicare și actualizare.
6.asigură actualizarea semestrială a inventarului;
7.asigură actualizarea anuală a planului de publicare a datelor deschise.
8.gestionează Planul de publicare a datelor deschide al instituției, care conține în mod centralizat seturile de date evaluate de personalul departamentelor ca pregătite pentru publicare;
9.completează data publicării și datele celei mai recente actualizări în Planul de publicare a datelor deschide al instituției;
10.publică seturile de date deschise în cazul în care persoana care colectează/produce/gestionează date nu publică direct;
11.actualizează anual planul de publicare a seturilor de date deschise și îl prezintă, spre aprobare, conducerii instituției.
(2)în domeniul datelor cu caracter personal:
Legislație – Documente de referință GDPR
●Regulamentul (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);
●Legea nr. 190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);
●Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European și a Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a infracțiunilor sau al executării pedepselor și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului;
●Legea nr. 102 din 3 mai 2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, cu modificările și completările ulterioare;
●Legea nr. 129 din 15 iunie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 102/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum și pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;
●Regulamentul de Organizare și Funcționare al ANSPDCP din 11 Noiembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;
●Decizia nr. 99 din 18 mai 2018 – ANSPDCP – privind încetarea aplicabilității unor acte normative cu caracter administrativ emise în aplicarea Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;
●Decizia nr. 128 din 22 iunie 2018 – ANSPDCP – privind aprobarea formularului tipizat al notificării de încălcare a securității datelor cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor);
●Decizia nr. 133 din 3 iulie 2018 – ANSPDCP – privind aprobarea Procedurii de primire și soluționare a plângerilor;
●Decizia nr. 174 din 18 octombrie 2018 – ANSPDCP – privind lista operațiunilor pentru care este obligatorie realizarea evaluării impactului asupra protecției datelor cu caracter personal;
●Orientări privind Consimțământul în temeiul Regulamentului (UE) 679/2016 (17/RO/WP259);
●Ghidul privind Responsabilul cu protecția datelor (DPO) – (16/RO/WP 243 rev.01, revizuit și adoptat în data de 5 aprilie 2017);
●Ghidul privind Evaluarea impactului asupra protecției datelor (DPIA) și stabilirea dacă o lucrare este „susceptibilă să genereze un risc ridicat” în sensul Regulamentului 2016/679 (17/RO WP 248 rev.01) revizuit și adoptat în data de 4 octombrie 2017;
●Avizul nr. 2/2017 privind prelucrarea datelor la locul de muncă (Articolul 29 – Grupul de lucru pentru protecția datelor 17/RO GL 249), adoptat la 8 iunie 2017.
.
Terminologie – definiții, detalierea termenilor, conform GDPR
●Date cu caracter personal – înseamnă orice informaţii privind o persoană fizică identificată sau identificabilă (“persoana vizată”); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identităţii sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;
●Categorii speciale de date cu caracter personal – date cu caracter personal care dezvăluie originea rasială sau etnică, opinii politice, convingeri religioase sau filosofice sau apartenența sindicală și prelucrarea datelor genetice, date biometrice în scopul identificării unice a unei persoane fizice, date privind sănătatea sau date privind viața sexuală sau orientarea sexuală a unei persoane fizice.
●Operator de date (Controller)- persoană fizică sau juridică, autoritate publică, agenție sau alt organism care, singur sau în comun cu alții, determină scopurile și mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal;
●Persoana vizată – orice persoană vie care face obiectul datelor cu caracter personal deținute de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
●Prelucrare – orice operațiune sau set de operațiuni care vizează date personale sau seturi de date cu caracter personal, indiferent dacă sunt sau nu sunt realizate prin mijloace automate, cum ar fi: colectarea, înregistrarea, organizarea, structurarea, stocarea, adaptarea, modificarea, recuperarea, divulgarea prin transmitere, diseminare sau punerea la dispoziție prin alt mod, alinierea sau combinarea, restricționarea, ștergerea sau distrugerea acestora.
●Consimţământ – al persoanei vizate înseamnă orice manifestare de voinţă liberă, specifică, informată şi lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declaraţie sau printr-o acţiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate.
●Parte terţă – înseamnă o persoană fizică sau juridică, autoritate publică, agenţie sau organism altul decât persoana vizată, operatorul, persoana împuternicită de operator şi persoanele care, sub directa autoritate a operatorului sau a persoanei împuternicite de operator, sunt autorizate să prelucreze date cu caracter personal.
.
Ministerul Energiei este operator de date și/ sau procesator de date conform prevederilor Regulamentului general privind protecția datelor (GDPR).
Activitățile de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt desfășurate în scopul realiz[rii atribuțiilor implementării/monitorizării programelor/proiectelor gestionate de către Ministerul Energiei, îndeplinirii obiectivelor acestora, precum și a atribuțiilor acestui minister, în conformitatea cu legislația națională și regulamentele europene ce guvernează absorbţia fondurilor structurale şi de investiţii.
Tipuri de date cu caracter personal pe care le prelucrează Ministerul Energiei
Ministerul Energiei prelucrează numai datele personale necesare în scopurile menționate și solicită persoanelor vizate comunicarea datelor cu caracter personal strict necesare îndeplinirii acestor scopuri.
Categoriile de date personale (clasice sau digitale) supuse prelucrărilor la nivelul direcțiilor/serviciilor/ birourilor/ compartimentelor din cadrul MFE sunt următoarele:
Pentru relații publice/petiționare/formulare de puncte de vedere la solicitările persoanelor fizice:
●detalii de contact – număr de telefon personal, adresă de email, adresa de domiciliu/ reședință etc.,
În mod excepțional:
Pentru formulare de acțiuni și reprezentare în instanță:
●detalii de contact – număr de telefon personal, adresă de email, adresa de domiciliu/ reședință etc.
Pentru organizare/derulare evenimente:
●detalii de contact – număr de telefon personal/ de serviciu, adresă de email, adresă poștală Pentru soluționarea notificărilor de încălcare a securității datelor:
●detalii de contact – număr de telefon personal/ de serviciu, adresă de email, adresă poștală Pentru soluționarea plângerilor/ sesizărilor:
●detalii de contact – număr de telefon personal, adresă de email, adresa de domiciliu/reședință etc.
Pentru încheiere contracte de achiziție publică, respectiv furnizare de bunuri/ servicii sau lucrări:
●denumire angajator/ furnizor
●detalii de contact – număr de telefon personal/ de serviciu, adresă de email, adresă poștală Ministerul Energiei îşi rezervă dreptul de a solicita alte date necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor serviciilor/ birourilor/ compartimentelor din cadrul Ministerul Energiei, strict în conformitate cu prevederile legale.
Sursa datelor cu caracter personal
Ministerul Energiei prin serviciile/ birourile/ compartimentele colectează date personale direct de la persoanele vizate sau de la terți (cum ar fi alte instituții ori entități care se adresează Ministerul Energiei ori alte persoane vizate) sau din documente publice.
Categorii de destinatari ai datelor cu caracter personal
Datele personale sunt destinate utilizării de către MFE şi sunt comunicate următorilor destinatari, dacă este cazul:
●persoanelor vizate/ reprezentanţii legali ai persoanelor vizate
●împuterniciţi ai Ministerul Energiei (persoane fizice sau juridice)
●alte instituții/autorități centrale și locale
●instanțelor de judecată în vederea formulării de acțiuni și reprezentării în instanță
●în cadrul activității de organizare/derulare evenimente a Ministerul Energiei Ministerul Energiei
●în cadrul activității de investigare/control.
●Auditori interni, externi şi internaţionali
●Organe de cercetare penală
Dezvăluirea datelor către terți se face conform prevederilor legale pentru categoriile de destinatari precizați anterior.
In acest scop:
12.asigură protecția datelor cu caracter personal privind prelucrarea acestora luând în considerare datele persoanei în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi echilibrat cu alte drepturi fundamentale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii;
13.analizează dacă o persoană fizică este supusă pseudonimizării, identificabilă, prin luarea în considerare a mijloacelor, cum ar fi individualizarea, pe care este probabil, în mod rezonabil, să le utilizeze fie operatorul, fie o altă persoană, în scopul identificării, în mod direct sau indirect, a persoanei fizice respective;
14.asigură verificarea întocmirii declaraţiilor de consimţământ formulate în prealabil de către operator, într-o formă inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar şi simplu, fără clauze abuzive, pe care persoană a semnat-o şi operatorul poate demonstra aceasta;
15.asigură transferul de date cu caracter personal și că acesta este desfăşurat pentru un interes legitim;
16.se asigură că prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri decât scopurile pentru care datele cu caracter personal au fost iniţial colectate ar trebui să fie permisă doar atunci când prelucrarea este compatibilă cu scopurile respective pentru care datele cu caracter personal au fost iniţial colectate
17.se asigură că pentru a stabili dacă scopul prelucrării ulterioare este compatibil cu scopul pentru care au fost colectate iniţial datele cu caracter personal, operatorul, după ce a îndeplinit toate cerinţele privind legalitatea prelucrării iniţiale, ţine seama, printre altele, de orice legătură între respectivele scopuri şi scopurile prelucrării ulterioare preconizate, de contextul în care au fost colectate datele cu caracter personal, în special de aşteptările rezonabile ale persoanelor vizate, bazate pe relaţia lor cu operatorul, în ceea ce priveşte utilizarea ulterioară a datelor, de natură datelor cu caracter personal, de consecinţele prelucrării ulterioare preconizate asupra persoanelor vizate, precum şi de existenţa garanţiilor corespunzătoare atât în cadrul operaţiunilor de prelucrare iniţiale, cât şi în cadrul operaţiunilor de prelucrare ulterioare preconizate
18.se asigură că informarea persoanei vizate cu privire la aceste alte scopuri şi la drepturile sale, inclusiv dreptul la opoziţie, sunt garantate
19.se asigură că va considera că fiind în interesul legitim urmărit de operator situaţia de indicare a unor posibile infracţiuni sau ameninţări la adresa siguranţei publice de către operator şi transmiterea către o autoritate competentă a datelor cu caracter personal relevante în cazuri individuale sau în mai multe cazuri legate de aceeaşi infracţiune sau de aceleaşi ameninţări la adresa siguranţei publice;
20.asigură dreptul persoanei de a avea acces la date personale în urma solicitării privind confirmarea sau infirmarea prelucrării datelor personale ale persoanei în cauză şi să ofere informaţii privind prelucrarea acestora.
.
5. 5. COMPARTIMENTUL AUDIT PUBLIC INTERN
Art.1 Compartimentul Auditul Public Intern (C.A.P.I.) este un compartiment de specialitate în subordinea directă a ministrului energiei și desfășoară o activitate independentă și obiectivă, printr-o abordare sistematică și metodică, evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea managementului riscului, controlului şi proceselor de guvernanţă.
Art.2 Auditul Public Intern sprijină ordonatorul de credite în identificarea și evaluarea riscurilor semnificative, prin evaluarea periodică a eficienței și eficacității sistemului de control intern, acesta ajută la menținerea unui sistem de control intern adecvat.
Art.3 Auditul Public Intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate în cadrul ministerului și a unităților care funcționează în subordinea sau sub autoritatea acestuia, conform art. 15 alin. (1) din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern republicată, cu modificările și completările ulterioare.
I.Sfera auditului public intern cuprinde:
▪activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenta externă;
▪constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţă, precum şi facilităţilor acordate la încasarea acestora;
▪administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea debunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale;
▪sistemele de management financiar şi control, contabilitatea şi sistemele informatice aferente, inclusiv evaluarea sistemului de control intern/managerial.
▪îmbunătăţirea managementului structurilor auditate prin furnizarea de activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate cu scopul de a furniza o evaluare independentă şi obiectivă a proceselor de management al riscurilor de control şi de guvernanţă;
▪activităţi de consiliere, menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele de guvernanţă din cadrul structurilor auditate;
▪verificarea legalităţii, identificarea erorilor/fraudelor prin misiunile de audit intern realizate. Obiectivul general al auditului public intern în entităţile publice îl reprezintă îmbunătăţirea managementului şi poate fi atins, în principal, prin:
a)activităţi de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităţilor publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control şi de guvernanţă;
b)activităţi de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanţei în entităţile publice, fără ca auditorul intern să îşi asume responsabilităţi manageriale, iar sfera auditului intern cuprinde toate activităţile desfăşurate în cadrul ministerului pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control intern/managerial.
III.Atribuții generale C.A.P.I.:
1.elaborează norme metodologice specifice Ministerului Energiei privind auditul public intern, cu avizul U.C.A.A.P.I.;
2.elaborează proiectul Planului multianual de audit public intern și, pe baza acestuia, proiectul Planului anual de audit public intern, până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează și asigură aprobarea acestuia de către ministru, până la data de 20 decembrie a anului precedent;
3.efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă şi eficacitate;
4.informează U.C.A.A.P.I. din cadrul Ministerul Finanțelor Publice despre recomandările neînsușite de către conducătorii structurilor auditate, precum și despre consecințele neimplementării acestora;
5.raportează periodic U.C.A.A.P.I. și la solicitare, asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din activitatea proprie de audit intern;
6.elaborează Raportul anual al activității de audit public intern pentru activitatea proprie și centralizează rapoartele de activitate întocmite de structurile de audit public intern ale unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, în vederea întocmirii sintezei pentru raportarea activității de audit public intern la nivelul ministerului și asigură transmiterea acestuia la termenele prevăzute de cadrul legal în vigoare la U.C.A.A.P.I. și Curtea de Conturi a României;
7.în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat ministrului, precum și structurii de control abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare; cazurile de iregularități sau posibile prejudicii identificate se cuprind în raportările periodice și anuale;
8.respectă normele, instrucţiunile, precum şi Codul privind conduita etică a auditorului;
9.realizează obiectivele individuale stabilite în acord cu obiectivele generale și specifice ale ministerului;
10.monitorizează programul de lucru pentru o planificare eficientă, respectiv un instrument important de îmbunătățire a eficienței;
11.asigură arhivarea şi păstrarea documentelor specifice conform actelor normative în vigoare şi
Nomenclatorului Arhivistic;
12.Respectă normele de securitate și sănătate în muncă (S.S.M.) și normele de prevenire și stingere a incendiilor (P.S.I.) în conformitate cu legislația specifică și reglementările interne în vigoare.
IV.Atribuţii specifice C.A.P.I.:
1.efectuează, în baza Planului anual de audit public intern, aprobat de ministru, activități de audit conform planurilor aprobate la nivelul ministerului și la entităţile din subordinate sau sub autoritatea acestuia, pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control intern ale entității publice sunt transparente și conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate;
2.efectuează misiuni de audit asupra tuturor activităţilor desfăşurate, inclusiv asupra activităţilor unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, care nu au o structură de audit, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public;
3.auditează cel puțin cel puţin o dată la 4, fără a se limita la acestea, următoarele:
▪angajamentele bugetare și legale din care derivă direct sau indirect obligații de plată, inclusiv din fondurile comunitare;
▪plățile asumate prin angajamentele bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;
▪administrarea patrimoniului;
▪constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;
▪alocarea creditelor bugetare;
▪sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;
▪sistemul de luare a deciziilor;
▪sistemul de conducere și control precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;
4.cu titlu de excepție, din dispoziția ministrului, auditorii interni mai pot desfășura și misiuni de audit ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter exceptional necuprinse în planul anual de audit public;
5.elaborează norme metodologice și proceduri de audit intern specifice ministerului cu avizul U.C.A.A.P.I. din cadrul M.F.P.;
6.elaborează/actualizează Carta auditului public intern, în conformitate cu prevederile legale;
7.elaborează/actualizează proiectul Planului multianual de audit public intern/Planului anual de audit public intern, potrivit evaluării riscului asociat diferitelor structuri, procese, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, a deficiențelor consemnate în rapoartele Curții de Conturi a României, respectiv coroborat cu elementele aferente cadrului legal în vigoare;
8.elaborează Programul de asigurare și îmbunătățire a calității (P.A.I.C.), sub toate aspectele activității de audit public intern;
9.elaborează/actualizează Planul de acțiune aferent P.A.I.C., precum și Raportul de monitorizare al acestuia;
10.actualizează Planul anual de audit public intern în funcție de modificările legislative sau organizatorice, ca urmare a solicitării U.C.A.A.P.I., a Autorității de Audit, a conducerii ministerului, respectiv supune documentul aprobării ministrului;
11.efectuează misiuni de consiliere menite să adauge valoare şi să îmbunătăţească procesele guvernanței, conform Planului de audit public intern, la solicitarea conducerii ministerului sau a conducerilor structurilor din cadrul ministerului, cu aprobarea ministrului, fără să își asume responsabilități manageriale;
12.efectuează misiuni de evaluare a activității de audit intern desfășurate de către unitățile din subordinate sau sub autoritate, verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit din aceste structuri și formulează propuneri de măsuri corective în cooperare cu conducătorul entității în cauză;
13.elaborează Raportul anual privind activitatea de audit public intern, respectiv anexele aferente;
14.participă, împreună cu U.C.A.A.P.I. și/sau în asociere cu structurile de audit ale altor entități publice, la misiunile de audit intern intersectoriale derulate de acestea, cu aprobarea conducerii ministerului;
15.avizează numirea auditorilor din cadrul structurilor de audit de la nivelul unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, potrivit cadrului legal în vigoare;
16.avizează, dacă este cazul, normele metodologice proprii compartimentelor de audit intern de la nivelul unităților aflate în subordinea/sub autoritatea ministerului, potrivit cadrului legal în vigoare;
17.îndrumă metodologic structurile de audit public intern ale unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului;
18.monitorizează modul de implementare a recomandărilor formulate în Rapoartele de audit intern și raportează periodic ministrului progresele înregistrate în implementarea recomandărilor;
19.asigură reprezentarea instituției la programele și acțiunile derulate care vizează activitatea de audit public intern, la solicitarea conducerii ministerului;
20.verifică/raportează U.C.A.A.P.I. asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor rezultate din activitățile de audit;
21.în realizarea misiunilor de audit public intern, pot fi atrași și alți specialiști sau alte persoane calificate, din interiorul instituției sau din afară, conform prevederilor legale;
22.în cazul identificării unor iregularități majore, auditorii interni continuă misiunea sau pot suspenda misiunea cu acordul ministrului, dacă din rezultatele preliminare ale auditării se estimează că prin
continuarea acesteia nu se ating obiectivele stabilite (limitarea accesului, informații insuficiente etc.), nefiind în sarcina sa să investigheze frauda sau să efectueze cercetări administrative în vederea recuperării unor prejudicii sau stabilirii persoanelor vinovate;
23.colaborează cu reprezentanții Comisiei Europene, Curții de Conturi a României și ai altor instituții cu ocazia misiunilor de audit/verificare pe care aceste instituții le efectuează în cadrul ministerului prin furnizarea tuturor informațiilor solicitate;
24.participă la acțiuni organizate de U.C.A.A.P.I. din cadrul M.F.P. sau de alte instituții publice pe linia pregătirii profesionale;
25.efectuează formarea profesională continuă în cadrul unei perioade de minim 15 zile lucrătoare pe an, activitate care intră în responsabilitatea conducătorului compartimentului de audit public intern, precum și a conducerii ministerului;
26.conducătorul C.A.P.I./persoană delegată, participă în calitate de observator la lucrările Colegiului ministerului și Comisiei de Monitorizare desfăşurate la nivelul ministerului;
27.elaborează raportările semestriale și anuale cu privire la progresele înregistrate în cadrul C.A.P.I. privind dezvoltarea sistemului de control intern/managerial și asigură transmiterea acestor raportări Secretariatului Comisiei de Monitorizare la nivelul ministerului;
28.coordonează şi elaborează raportările cu privire la progresele înregistrate în cadrul C.A.P.I. privind procesul de implementare a măsurilor prevăzute în Planul sectorial de integritate la nivelul ministerului și a Rapoartelor de autoevaluare periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii, respectiv asigură transmiterea acestora Secretariatului Grupului de Lucru responsabil de coordonarea și monitorizarea activității privind implementarea măsurilor prevăzute în strategia națională anticorupție, din cadrul ministerului;
29.creează și întreține baze de date centralizate privind activitatea proprie a C.A.P.I.;
30.asigură serviciile de secretariat specifice precum și arhivarea în cadrul C.A.P.I. a documentelor elaborate/primite;
31.gestionează activitatea de corespondență a compartimentului (primire, înregistrare, manipulare, gestionare, respectiv pregătirea și arhivarea acesteia;
32.gestionează finalizarea implementării de către structurile ministerului, a măsurilor dispuse de Curtea de Conturi a Romaniei și alte instituții de audit ale statului;
33.asigură monitorizarea și raportarea periodică a stadiului elaborării/implementării politicilor publice, strategiilor și a programelor și proiectelor din domeniul propriu de responsabilitate, după caz;
34.asigură implementarea și dezvoltarea sistemului de control intern managerial în domeniul propriu de activitate, inclusiv elaborarea, aprobarea și implementarea procedurilor operaționale și de sistem proprii;
35.are responsabilitea urmăririi propriilor documente pe circuitul de consultare și avizare internă și externă, în vederea aprobării acestora;
36.la solicitare, îndrumă metodologic structurile aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, potrivit domeniului propriu de activitate;
37.asigură supervizarea misiunilor de audit intern;
38.după caz, monitorizează situația privind prezența lunară;
39.coordonează/asigură respectarea prevederilor Regulamentului nr. 679/2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date (Regulamentul general privind protecţia datelor);
40.coordonează/îndeplinește sarcinile primite, potrivit prevederilor legale și în limita competențelor și responsabilităților legale.
Misiunile de asigurare efectuate de Compartimentul Audit Public Intern acoperă:
a)auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile;
b)auditul performanţei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele;
c)auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora.
Misiunile de consiliere realizate de Compartimentul Audit Public Intern acoperă:
a)furnizarea de consultanţă privind dezvoltarea de noi programe, sisteme şi procese şi/sau efectuarea de schimbări semnificative în programele şi procesele existente, inclusiv proiectarea de strategii de control corespunzătoare;
b)acordarea de asistenţă privind obţinerea de informaţii suplimentare pentru cunoaşterea în profunzime a funcţionării unui sistem standard sau a unei prevederi normative, necesare personalului responsabil cu implementarea acestora;
c)furnizarea de cunoştinţe teoretice şi practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor şi controlul intern, prin organizarea de cursuri şi seminarii.
Activitatea de consiliere se organizează şi se desfăşoară sub formă de:
a)misiuni de consiliere formalizate, cuprinse în planul de audit anual şi efectuate prin respectarea schemei generale privind derularea misiunilor de consiliere;
b)misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau pe proiecte cu durată determinată, la reuniuni, misiuni, schimburi curente de informaţii;
c)misiuni de consiliere pentru situaţii excepţionale, ce presupun participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării activităţilor ca urmare a unei situaţii de forţă majoră sau altor evenimente excepţionale.
Misiunile de evaluare acoperă activităţi în sfera verificării aplicării şi respectării normelor, instrucţiunilor, precum şi a codului privind conduita etică a auditorilor publici interni. Evaluarea activităţii de audit public intern reprezintă o apreciere, pe baze analitice, a funcţiei de audit intern organizate şi desfăşurate în cadrul entităţii publice, prin care se oferă asigurare cu privire la atingerea obiectivelor, în conformitate cu Standardele internaţionale de audit intern. Evaluarea activităţii de audit public intern presupune realizarea de verificări periodice, cel puţin o dată la 5 ani, în condiţii de independenţă, în scopul examinării cu obiectivitate a activităţii de audit intern desfășurat la nivelul unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului din punctul de vedere al conformităţii şi performanţei.
Derularea şi realizarea misiunilor de evaluare activităţii de audit public intern presupun:
a)examinarea cu obiectivitate a activităţii de audit intern desfăşurate în cadrul unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea ministerului, pe baza unei analize documentate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite cerinţele de conformitate şi performanţă în raport cu criteriile predefinite, respectiv cadrul legislativ şi normativ al auditului public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern, procedurile și buna practică în domeniu;
b)furnizarea de către auditorii interni care realizează misiunea de evaluare a activităţii de audit public intern a unei opinii independente şi obiective cu privire la gradul de conformitate şi de performanţă atins de Compartimentul Audit Public Intern;
c)formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea activităţii de audit public intern, în vederea creşterii eficienţei şi eficacităţii acestora.
.
5.6 COMPARTIMENTUL INFRASTRUCTURĂ CRITICĂ ȘI PROBLEME SPECIALE Art.1. (1) Compartimentul Infrastructură Critică și Probleme Speciale se află în subordinea directă a Ministrului Energiei și este coordonat, după caz, de un demnitar (secretar de stat) din cadrul Ministerului Energiei, împuternicit prin Ordin al Ministrului Energiei.
(2) Compartimentul acționează pe 3 (trei) linii distincte de activitate, după cum urmează:
I.protecția infrastructurilor critice naționale/europene – atribuțiile principale sunt duse la îndeplinire de către personalul cu responsabilități stabilite prin Fișa postului, după cum urmează:
a.asigură îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Energiei, în calitate de autoritate publică responsabilă pentru sectorul energetic;
b.asigură funcția de reprezentare a Ministerului Energiei în cadrul Grupului de Lucru Interinstituțional pentru Protecția Infrastructurilor Critice (G.L.I.P.I.C.) la nivelul Ministerului Afacerilor Interne – Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice;
c.participă, în cadrul grupurilor de lucru tehnice interministeriale, la elaborarea legislației, a protocoalelor, a planurilor de cooperare și a convențiilor în domeniul de competență, asigură și verifică respectarea/aplicarea prevederilor legislative la nivelul proprietarilor/operatorilor/administratorilor de infrastructuri critice naționale/europene pentru care Ministerul Energiei are calitatea de Autoritate Publică Responsabilă;
d.coordonează activitatea de elaborare a planurilor anuale de verificare prin exerciții și activități specifice, a viabilității P.S.O. sau a documentelor echivalente, existente la nivelul proprietarilor/operatorilor/ administratorilor de infrastructură critică națională/europeană, din aria de responsabilitate;
e.informează, în dinamică, Ministerul Afacerilor Interne – Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice și celelalte structuri interdependente asupra evoluției riscurilor, amenințărilor, vulnerabilităților la adresa infrastructurilor critice naționale/europene, din aria de responsabilitate;
f.asigură monitorizarea permanentă a evoluției riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților la adresa infrastructurilor critice naționale/europene din aria de responsabilitate;
g.propune spre avizare Planurile de Securitate pentru Operator (P.S.O.) elaborate de către proprietarii/ operatorii/administratorii de infrastructuri critice naționale/europene, pentru sectorul energetic;
h.verifică punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în Planurile de securitate de către proprietarii/ operatorii/administratorii de infrastructuri critice naționale/europene, conform graficului de control sau atunci când conducerea Ministerului Energiei dispune;
i.cooperează cu Ministerul Afacerilor Interne – Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice în vederea realizării schimbului de informații în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale/europene;
j.cu ocazia procesului de avizare, elaborează Rapoartele de evaluare cu privire la Planurile de securitate întocmite de către proprietarii/operatorii/administratorii de infrastructuri critice naționale/europene pentru sectorul energetic;
k.coordonează și gestionează problematica privind infrastructurile critice naționale/europene de la nivelul Ministerului Energiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
l.participă la activități specifice domeniului (cursuri de instruire, programe de pregătire, conferințe, workshopuri, simpozioane, exerciții de verificare și testare a Planurilor de securitate etc.).
m.participă alături de reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne din cadrul Centrului Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice la programele destinate Protecției Infrastructurilor Critice;
n.în sfera de competență, asigură relaționarea cu instituțiile abilitate care au atribuții în domeniul protecției infrastructurilor critice naționale/europene și a siguranței naționale.
.
II.gestionarea situațiilor de urgență – atribuțiile principale sunt duse la îndeplinire de către personalul cu responsabilități stabilite prin Fișa postului și care asigură managementul tipurilor de risc pentru situațiile de urgență care au fost repartizate ministerului, corespunzător domeniului de activitate și îndeplinirea funcțiilor de sprijin specific, în condițiile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul National de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare și ale Hotărârii Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc:
a.asigurarea activității operative și, după caz, permanente a Centrului Operativ pentru Situații de Urgență din Ministerul Energiei, pe criteriul 12/24 h pentru turele de zi și 12 h/48 h pentru turele de noapte, astfel încât durata maximă legală a timpului de muncă să nu depășească 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare;
b.asigurarea secretariatului tehnic a lucrărilor Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgentă al Ministerului Energiei (C.M.S.U.), componentă a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență cu rol de coordonare a activităților privind sarcinile și responsabilitățile ce revin ministerului în domeniul situațiilor de urgență;
c.colaborează cu unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei cu atribuții în monitorizarea și coordonarea acțiunilor aferente gestionării situațiilor de urgență;
d.monitorizează, prin unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei, situațiile de urgență și informează operativ conducerea ministerului, după caz, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și a alte structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne sau de la nivelul Guvernului (Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției – C.N.C.C.I., Centrul Național de Conducere Integrată – C.N.C.I, Centrul Operațional de Comandă al Guvernului – C.O.C.G.);
e.asigură legătura operativă între conducerea ministerului și unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului Energiei, implicate în evenimente, precum și cu instituțiile din cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;
f. centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență, conform legii;
g. participă la activități specifice domeniului (cursuri de instruire, programe de pregătire, conferințe, simpozioane, exerciții etc.).
.
III.gestionarea problemelor speciale – atribuțiile principale sunt duse la îndeplinire de către personalul cu responsabilități stabilite prin Fișa postului:
a)gestionarea problematicii cerințelor N.A.T.O. în domeniul Rezilienței, rezultate din art. 3 al Tratatului de înființare al alianței;
b)gestionează problemele legate de reziliență și asigurarea continuității guvernării, conform direcțiilor de acțiune și cerințelor stabilite conform deciziilor N.A.T.O. în domeniul Rezilienței, la care România s-a angajat;
c)participă ca membru în comisiile și grupurile de lucru, atât la nivelul ministerului cât și în cele constituite la nivelul Guvernului sau interinstituționale în domeniul rezilienței, problemelor conexe și problemelor speciale;
d)gestionează problematica legată de pregătirea economiei naționale și teritoriului pentru apărare, mobilizare și alte probleme speciale în relație cu Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, Ministerul Apărării Naționale, precum și cu alte instituții abilitate;
e)asigurarea coordonării activităților specifice privind îndeplinirea sarcinilor de mobilizare și măsurilor stabilite din timp de pace prin Planul de Mobilizare ce revin ministerului;
f)participă ca reprezentant al ministerului în comisiile de rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în interes public, constituite la nivelul instituțiilor abilitate;
g)asigurarea suportului structural și funcțional pentru desfășurarea coerentă a activităților de cooperare și o legătură continuă cu Centrul de Coordonare Operativă Antiteroristă (C.C.O.A.);
h)funcționarul care are atribuții, reprezintă ministerul în diverse grupuri de lucru și comisii instituite la nivelul autorităților competente, în materia problemelor specifice;
i)participă la activități specifice domeniului (cursuri de instruire, programe de pregătire, conferințe, simpozioane, exerciții etc.).
.
1.7.DIRECȚIA ANTIFRAUDĂ, INTEGRITATE ȘI INSPECȚIE
1.7.1.Serviciul Inspecție
1.7.2.Serviciul Antifraudă, Integritate Art. 1
(1)Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție din cadrul Ministerului Energiei se organizează şi functionează în subordinea directă a Ministrului Energiei şi este condusă de un director.
(2)In cadrul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție funcţionează Serviciul Inspecție, condus de un șef serviciu și Serviciul Antifraudă, Integritate, condus de un șef serviciu.
(3)Atribuțiile și răspunderile individuale ale personalului Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție se stabilesc prin fișa postului.
.
5.7.1. Serviciul Inspecție Art. 2
(1)Scopul inspecției îl constituie verificarea respectării normelor juridice şi organizatorice de către structurile din cadrul Ministerului, precum și de către toate unităţile aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia, constatarea unor abateri de la legalitate şi a unor deficienţe sau nereguli și adoptarea unor măsuri de înlăturare a acestora, la nivelul unităților/structurilor controlate.
(2)Acţiunea de inspecție sau control urmăreşte remedierea deficiențelor constatate și eficientizarea activităţilor desfăşurate la nivelul structurilor/unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, inclusiv prin îndrumarea personalului angajat.
Art. 3 Activitatea Serviciului Inspecție are la bază verificarea îndeplinirii atribuţiilor din domeniul specific de activitate de către personalul Ministerului și cel din entitățile aflate în subordinea ș sub autoritatea Ministerului.
Art. 4
Principalele obiective ale activităţii Serviciului Inspecție sunt:
•realizarea activităţilor de verificare, analiză și control la unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului;
•soluţionarea petițiilor şi a reclamaţiilor primite cu privire la activitatea/personalul unităților aflate sub autoritatea Ministerului, având rezoluția scrisă a ministrului și număr de înregistrare de la Cabinet Ministru, precum și rezoluțiile conducătorului ierarhic superior;
•consolidarea autorităţii instituţiei;
•eficienţa şi eficacitatea misiunilor de inspecție.
Art. 5
Serviciul Inspecție realizează următoarele tipuri de inspecție:
a)planificate, sub forma planului de inspecție semestrial, parte a planului general, elaborat de șeful serviciului, avizat de director și propus spre aprobare ministrului energiei,
b)în urma unor sesizări, petiţii, reclamaţii din sfera sa de competență, primite numai prin Cabinetul Ministrului, având rezoluţia scrisă a ministrului, către directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție și repartizate către serviciu,
c)imediate, dispuse ca urgenţe de către ministrul energiei, către directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție,
d)ca urmare a solicitării scrise a unor structuri sau organe abilitate, având rezoluţia scrisă a ministrului, către directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție și repartizate către serviciu. Art. 6
Pentru realizarea activităţii specifice, Serviciul Inspecție are următoarele atribuţii:
a)verifică modul de respectare a prevederilor legale de către structurile din cadrul Ministerului și de către entitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului,
b)verifică modul de organizare, funcționare şi managementul la structurile din cadrul Ministerului și la entitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului,
c)verifică respectarea ordinelor, a regulilor şi a oricăror dispoziţii interne privind conducerea şi gestionarea resurselor, a modului de implementare a politicilor şi strategiilor aprobate, a atribuţiilor specifice de către structurile din cadrul Ministerului și de către entitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului,
d)soluţionează petiţiile, sesizările şi reclamaţiile care se înscriu în sfera sa de competenţă, direct, prin răspuns sub semnătura directorului sau prin direcția de specialitate a Ministerului, după caz,
e)propune măsuri de corectare a abaterilor de la legalitate şi a disfuncţionalităţilor sesizate în activitatea de inspecție, pe care le înaintează prin actul final de inspecție ministrului, pentru aprobare, prin director,
f)urmăreşte şi evaluează rezultatele obţinute din valorificarea actelor finale de inspecție proprii;
g)verifică modul de realizare a programelor de pregătire şi perfecţionare a personalului din cadrul structurilor Ministerului și al entităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului,
h)emite, pentru structurile din cadrul Ministerului și pentru entitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, propuneri cu privire la îmbunatăţirea procedurilor, normelor si metodologiilor pentru care au fost constatate deficiențe, ca urmare a activităţii specifice de inspectie,
i)propune măsuri de corectare şi/sau sancţionare a disfuncţionalităţilor manageriale şi/sau a abaterilor sesizate în legătură cu desfăşurarea activităţii specifice unității, ca urmare a verificărilor efectuate,
j)propune măsuri de analizare a atragerii răspunderii disciplinare, după caz, a persoanelor posibil responsabile de încălcarea prevederilor legale,
k)solicită conducătorilor unităţilor controlate şi persoanelor implicate, explicaţii, note de relaţii, lămuriri cu privire la aspectele constatate,
l)poate solicita puncte de vedere structurilor de specialitate din cadrul Ministerului, pentru lămurirea celor constatate, sub toate aspectele,
m)colaborează cu instituţii, organe şi organisme ale statului cu atribuţii specifice de control, după caz, prin corespondența semnată de director.
Art. 7
(1)În cazul în care, în urma misiunii de inspecție, se constată existența unor fapte pentru care există indicii că au fost săvârșite cu încălcarea legii penale, directorul direcției, după aprobarea raportului de inspecție, sesizează organele de urmărire penală competente.
(2)Serviciul Inspecție nu are atribuții/competențe legale în efectuarea de anchete specifice organelor de control desemnate ale statului, în stabilirea prejudiciului și în stabilirea persoanelor responsabile/vinovate.
(3)Direcția Generală Juridică și Relații Instituționale va sprijini Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție în orice demers juridic, ca direcție de specialitate, inclusiv prin constituirea de către aceasta, la nivel de Minister, prin elaborarea unui Ordin de ministru, a unor comisii de cercetare administrativă, în cazul în care Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție constată că există suspiciuni cu privire la cauzarea unor prejudicii Ministerului. În aceste situații, Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție va pune la dispoziția comisiei de cercetare administrativă astfel constituită, Raportul de inspecție, extras din raport sau alte documente relevante cu ajutorul cărora această comisie să stabilească eventualele prejudicii și persoane vinovate, urmate de demersurile legale în consecință.
(4)În cazul în care, în urma misiunilor de inspecție se constată aspecte care nu intră în sfera sa de competență, directorul procedează la redirecționarea acestora către alte organe ale statului, competente în domeniu.
(5)În cazul în care, la momentul declanșării inspecției, situațiile/aspectele pentru care se efectuează inspecția se află în cercetare sau anchetă penală, verificarea excede competenței Serviciului Inspecție, până la rămânerea definitivă a soluției stabilită de organele de cercetare abilitate.
(6)În situația în care organele cu atribuții în cercetarea și aplicarea legii penale emit Ordonanțe de clasare/respingere a sesizărilor formulate de Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție, aceasta va transmite o copie a Raportului de inspecție în baza căruia s-a formulat sesizarea, către Direcția Generală Juridică si Relații Instituționale, în vederea evaluării situației și formulării plângerilor penale împotriva ordonanțelor emise, după caz.
Art. 8
(1)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Serviciul Inspecție organizează şi realizează inspecția pe baza Planului semestrial, întocmit în cadrul serviciului, avizat de directorul direcției şi aprobat de ministru, precum şi în baza petiţiilor, sesizărilor, reclamaţiilor, notelor primite de la Cabinetul ministrului, cât şi inopinat, în cazuri de urgenţe dispuse de conducerea Ministerului sau la solicitarea altor structuri și/sau organe abilitate.
(2)În urma desfășurării inspecției/controlului, echipa de inspecție desemnată va întocmi actul final al misiunii de inspecție care poate fi sub forma unui Raport de inspecție sau Notă de informare, care va fi supus avizării conducerii serviciului, direcției și propus ulterior spre aprobare ministrului energiei.
(3)În cadrul activității desfășurate în cadrul Serviciului Inspecție mai pot fi elaborate, pe lângă Raportul de inspecție și Nota de informare, ca documente finale, și alte Note care se supun aprobării ministrului, pentru decizii în anumite spețe. De regulă, Raportul de inspecție și alte Note elaborate ca documente finale care se supun aprobării ministrului, conțin propuneri de măsuri de înlăturare a neregulilor, deficiențelor, îmbunătățirea situațiilor, cu excepția Notei de informare.
(4)În cadrul misiunilor de inspecție, conducătorii unităţilor aflate în subordinea și sub autoritatea Ministerului au obligaţia să pună cu celeritate la dispoziţia echipei de inspecție, conducerii serviciului, direcției, informaţiile solicitate, precum şi orice înscris necesar realizării atribuţiilor de inspecție.
Art. 9
(1)Planul de inspecție se întocmeşte semestrial în cadrul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție și este supus spre aprobare ministrului energiei.
(2)Misiunea de inspecție va asigura fundamentarea constatărilor şi a concluziilor care vor sta la baza stabilirii măsurilor ce se impun.
Art. 10
(1)Inspecțiile stabilite prin planul semestrial de inspecție, cele stabilite pentru soluţionarea petiţiilor, sesizărilor, reclamaţiilor sau cele dispuse inopinat de către ministru, se organizează în cel mai scurt timp şi potrivit regulilor stabilite de prezentul Regulament.
(2)Echipa de inspecție are un număr de minimum două persoane, iar componenţa sa se stabileşte prin repartizare proporţională a sarcinilor de serviciu pentru personalul propriu şi conform pregătirii profesionale. Echipa de inspecție este compusă din personal angajat în cadrul Serviciului Inspecție. În cazuri justificate, din echipele de inspecție pot face parte și angajați ai Serviciului Antifraudă, Integritate sau specialiști din cadrul unor unități aflate sub autoritatea Ministerului.
(3)Atribuțiile de inspecție se înscriu în fişa postului pentru posturile din cadrul structurii de inspecție, precum și în regulamentul de organizare și funcţionare al instituţiei. Angajaţii structurii de inspecție îşi desfăşoară activitatea în cadrul atribuţiilor date, având posibilitatea de a solicita colaborarea cu alte instituţii, organe şi organizaţii ale statului cu atribuţii specifice, când aceste competenţe sunt depăşite.
(4)În cazul în care datele, informaţiile şi documentele verificate au caracter de informaţii clasificate, conform legii, membrii echipei de inspecție trebuie obligatoriu să dețină un certificat ORNISS valabil.
(5)Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție și Șeful Serviciului Inspecție răspund de pregătirea fiecărei misiuni de inspecție, scop în care, dispun, cu cel putin cu 3 zile înaintea declanşării inspecției, acolo unde este posibil, măsurile necesare documentării şi instruirii membrilor echipei de inspecție cu privire la specificul activității unității verificate, cunoaşterea legislației, a ordinelor, instrucţiunilor, dispozițiilor etc., necesare îndeplinirii misiunii de inspecție.
(6)Deplasarea echipei de inspecție la sediul unității controlate, în altă localitate, se face pe baza ordinului de deplasare tipizat, individual, conţinând numele şi prenumele persoanei care face deplasarea, funcţia, scopul delegaţiei, data/durata deplasării, numărul legitimaţiei/actului de identitate, data întocmirii, ştampila Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, semnătura Directorului, precum şi data de sosire și plecare la/de la unitate, cu ştampila unităţii şi semnătura reprezentantului legal al acesteia. În baza ordinului de deplasare se va face decontarea cazării, transportului, diurnei, după caz, de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului.
(7)Ordinul de deplasare descris anterior este însoțit de ordinul de serviciu care cuprinde: temeiul legal, factorul declanșator al misiunii, unitatea supusă inspecției, perioada în care se desfaşoară inspecția sau data de declanșare a acesteia, componenţa echipei de inspecție, obiectivele misiunii de inspecție, după caz, obligativitatea finalizării misiunii prin actul final de inspecție. Ordinul de serviciu este semnat de catre Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție sau de către Ministrul Energiei.
(8)Prezentarea persoanelor care fac parte din echipa de inspecție, la sediul unității inspectate, se face pe baza ordinului de deplasare, a ordinului de serviciu și a legitimaţiei de serviciu eliberată de Direcția Resurse Umane și Relații Publice în condiţiile legii sau a actului de identitate.
(9)Misiunile de inspecție se desfășoară, ca regulă, cu deplasarea echipei de inspecție la sediul unității verificate, însă misiunea de inspecție poate fi organizată, după aceleași reguli și principii și în situații
excepționale, fără deplasarea la sediul unității. În aceste cazuri, solicitarea de informații, date, note, documente se face în baza unor solicitări scrise, prin mijloace electronice sau telefonic și nu se mai întocmește ordinul de deplasare, ci numai ordinul de serviciu. În cazul în care deplasarea se face cu mașina personală, membrii echipei de inspecție pot beneficia de cheltuieli de transport din partea instituției, conform legii.
(10)Pentru soluționarea unor aspecte punctuale cuprinse în petiții, sesizări, reclamații, solicitarea unor puncte de vedere sau a altor documente, acestea pot fi soluționate de către o singură persoană angajată în cadrul direcției sau de mai multe persoane, fără a fi necesară întocmirea ordinului de serviciu. Această decizie se ia de către șeful de serviciu și se însușește de catre directorul direcției, fără a fi necesară întocmirea unor documente în acest sens, ci doar pe bază de rezoluție pe lucrare.
(11)Din cadrul echipelor de inspecție pot face parte, la solicitarea scrisă a Directorului Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, specialişti cu experienţă profesională în domeniu din alte structuri ale Ministerului, desemnaţi de şefii acestora, precum şi alți specialiști din unitățile aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, caz în care ordinul de serviciu va fi aprobat în mod obligatoriu de către ministrul energiei. Misiunea de inspecție va asigura fundamentarea constatărilor și a concluziilor care vor sta la baza stabilirii măsurilor ce se impun.
(12)Pe întrega durată a inspecției, membrii echipei de inspectie au obligaţia de a acţiona cu profesionalism, dovedind corectitudine şi obiectivitate în relaţiile cu reprezentanţii unităţii verificate şi cu celelalte persoane cu care vin în contact în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Art. 11
(1)Membrii echipei de inspecție acţionează ca reprezentanţi ai Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție din cadrul Ministerului şi nu în nume propriu.
(2)În cazul unor eventuale chemări în instanţă ori la alte organe ale statului ale personalului de inspecție/control, în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, cheltuielile ocazionate de eventuale deplasări vor fi suportate de către Minister, ca și cheltuielile ocazionate de reprezentarea/apărarea personalului cu asistență juridică de specialitate/avocat.
Art. 12
(1)Misiunea de inspecție debutează prin prezentarea la conducătorul unității inspectate, a ordinului de serviciu, de către echipa de inspecție, atunci când are loc deplasarea la sediul acesteia.
(2)Pe timpul misiunii de inspecție, în vederea realizării obiectivelor acesteia, conducerea unității verificate este obligată să pună la dispoziţia echipei de inspecție, în copii sau în copii certificate pentru conformitate cu originalul, toate materialele şi documentele deținute de unitate sau deţinute în exercitarea atribuţiunilor de serviciu, precum şi să furnizeze toate datele şi informaţiile care au legătură cu exercitarea sarcinilor de serviciu.
(3)În cazul refuzului prezentării documentelor solicitate de către unitatea verificată, echipa de inspecție va încheia misiunea de inspecție și va intocmi un proces-verbal cu privire la această situație, asigurând informarea conducerii Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, precum și a ministrului energiei.
(4)Ridicarea oricăror înscrisuri sau documente, în copie sau în copie conform cu originalul, de către membrii echipei de inspecție se efectuează pe bază de proces-verbal în cazul deplasării la unitate.
(5)Membrii echipei de inspecție nu ridică documente, înscrisuri originale.
Art. 13
(1)Actul constatator al misiunii de inspecție este Raportul de inspecție, Nota de informare sau Nota şi cuprinde in principal constatările, concluziile şi măsurile propuse. In cazul Notei de informare, spre deosebire de Raportul de inspecție sau Notă, aceasta nu cuprinde propuneri de măsuri, ci reprezintă doar o informare a ministrului asupra unei anumite situații.
(2)Raportul de inspecție/Nota de informare/Nota reprezintă un act unilateral şi poate fi însoţit de orice acte, documente sau materiale doveditoare, care să susţină conţinutul acestuia.
(3)Dupa finalizarea verificarilor efectuate cu privire la obiectivele inspectiei, pe baza proiectului de raport si in functie de complexitatea constatarilor, echipa de inspectie poate transmite entitatii controlate proiectul Raportului de inspecție/Nota sau un extras, pentru eventuale observații/clarificări.
(4)Raportul de inspecție/Nota de informare/Nota sunt întocmite în două exemplare, astfel:
–un exemplar semnat de directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție şi aprobat de ministrul energiei;
–un exemplar semnat de echipa de inspecţie, Șeful Serviciului Inspecţie, Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție şi aprobat de ministrul energiei.
(5)Raportul de inspecție/Nota de informare/Nota privind verificările efectuate nu constituie un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ci reprezintă un act de informare a ministrului energiei.
Art. 14
(1)După aprobarea Raportului de inspecție/Notei de către ministru, directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție asigură transmiterea, către conducerea unității verificate sau către orice alt responsabil, a măsurilor cuprinse în raport/notă, urmând ca acestea să fie puse în aplicare în mod operativ, cu respectarea termenelor aprobate.
(2)La termenele stabilite pentru îndeplinirea măsurilor aprobate din Raportul de inspecție/ Notă, conducerea unității și oricare alt responsabil sunt obligați să informeze în scris Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție asupra stadiului realizării măsurilor dispuse, anexând documente justificative.
Art. 15
(1)În vederea respectării legalităţii în cadrul unităților aflate sub autoritatea Ministerului, fiecare dintre acestea au obligația de a-și organiza o structură de inspecție/control proprie, dimensionată în funcție de volumul de activitate al acesteia.
(2)Șeful structurii cu atribuţii de inspecție/control, din cadrul fiecărui operator economic aflat în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, va fi desemnat de conducerea respectivului operator și se va subordona direct acesteia.
(3)Conducătorii unităţilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, împreună cu şefii structurilor cu atribuţii de inspecție/control din cadrul acestor entităţi vor întocmi Planul propriu de inspecție.
(4)Șefii structurilor cu atribuţii de inspecție/control din cadrul unităţilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului vor întocmi anual un Raport de activitate care va fi aprobat de conducătorul unității.
(5)Activitatea structurilor cu atribuții de inspecție/control din cadrul unităților aflate sub autoritatea Ministerului se va desfășura potrivit celor cuprinse în prezentul regulament, tinand seama de specificul de activitate propriu.
Art. 16
Atribuțiile sus-menționate se completează cu procedurile proprii ale direcției, potrivit reglementărilor legale in vigoare.
5.7.2 – Serviciul Antifraudă, Integritate Art. 17
Serviciul Antifraudă, Integritate se organizează și funcționează în subordinea directă a Directorului Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție.
(1)Principalele atribuții ale Serviciului Antifraudă, Integritate se referă la desfășurarea tuturor activităților necesare prevenirii actelor de corupție, precum și la implementarea, coordonarea, colectarea și raportarea de o manieră profesionistă a măsurilor ce vor fi asumate de Ministerul Energiei în cadrul Strategiei Naționale Anticorupție.
(2)Alte atribuții ale Serviciului Antifraudă, Integritate
Efectuarea în condițiile legii, a activităților necesare prevenirii faptelor de corupție și de încălcare a integrității profesionale în cadrul Ministerului:
1.Urmărirea modului în care se respectă și se aplică ordinele și dispozițiile emise de ministrul energiei, deciziile, normele metodologice, instrucțiunile emise de conducerea instituției ce privesc activitatea specifică în domeniul antifraudei – integrității, precum și a entităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului.
2.Planificarea și urmărirea derulării activității de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale în domeniile specifice de activitate ale Ministerului, a altor acte normative, de către personalul
propriu, precum și al entităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului și semnalarea nerespectării legislației în vigoare de către diverse persoane fizice și juridice din sfera de activitate.
3.Coordonarea metodologică, îndrumarea și supravegherea implementării managementului riscurilor de corupție de către direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului.
4.Întocmirea periodică a raportării și informării cu privire la incidentele referitoare la eventualele fapte de corupție și de încălcare a integrității profesionale, declanșarea de acțiuni în vederea înlăturării acestora și supravegherea implementării măsurilor corective dispuse.
5.Organizarea, conducerea și coordonarea activității de informare și constientizare a personalului Ministerului cu privire la normele de conduită și integritate profesională.
6.Coordonarea implementării în cadrul Ministerului a măsurilor preventive anticorupție prevăzute în Strategia Națională Anticorupție.
7.Supravegherea modului de aplicare, la nivelul Ministerului și a structurilor subordonate și de sub autoritate a prevederilor legale privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și alte unități care semnalează încălcări ale legii.
8.Desfășurarea de activități de colaborare, schimb de date și informații cu Ministerul Public, cu Ministerul Afacerilor Interne, precum și cu structurile subordonate acestora, cu instituții din sistemul de ordine publică și siguranță națională, cu alte instituții publice și cu persoane juridice, în vederea realizării atribuțiilor sale, pentru desfășurarea activităților de prevenire a potențialelor fapte de corupție și de încălcare a integrității profesionale, în baza prevederilor legale și a protocoalelor încheiate.
9.Monitorizarea şi verificarea implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a activităţilor specifice în domeniul antifraudei – integrității, atât la nivelul Ministerului Energiei cât şi a unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea acestuia după cum urmează:
a)În îndeplinirea atribuţiilor sale, Serviciul Antifraudă, Integritate organizează şi realizează monitorizarea şi verificarea pe baza Planului semestrial, întocmit cadrul Serviciului, avizat de Directorul Direcției şi aprobat de Ministru, precum şi în baza petiţiilor, sesizărilor, reclamaţiilor, notelor primite de la Cabinetul ministrului, cât şi inopinat, în cazuri de urgenţe dispuse de conducerea Ministerului sau la solicitarea altor structuri și/sau organe abilitate.
b)Dacă pe durata desfăşurării activităţilor de monitorizare şi verificare, sunt constatate încălcări ale legii în cadrul unității supuse verificărilor, aceste constatări vor fi incluse în Raportul de verificare.
c)În cadrul misiunilor de verificare, conducatorii unităţilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului au obligaţia să pună la dispoziţia Serviciului Antifraudă, Integritate informaţiile solicitate, precum şi orice înscris necesar realizării atribuţiilor specifice în domeniul antifraudei – integrității.
Art. 18
Planul se întocmeşte semestrial și este avizat de către Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție şi aprobat de Ministrul Energiei.
Art. 19
(1)Misiunile de verificare și activitățile de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale, așa cum au fost stabilite prin planul general semestrial de activitate aferente Serviciului Antifraudă, Integritate, se organizează în cel mai scurt timp şi potrivit regulilor stabilite de prezentul Regulament.
(2)Echipa de verificare/Echipa care desfășoară activități de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale, este formată din minimum două persoane, iar componenţa sa se stabileşte prin repartizare proporţională a sarcinilor de serviciu pentru personalul propriu şi conform pregătirii profesionale.
(3)Atribuțiile în domeniul antifraudei – integrității se înscriu în fişa postului pentru posturile din cadrul structurii Serviciului Antifraudă, Integritate, precum și în regulamentul de organizare și funcţionare al instituţiei. Angajaţii structurii Antifraudă, Integritate îşi desfăşoară activitatea în cadrul atribuţiilor date, având posibilitatea de a solicita colaborarea cu alte instituţii, organe şi organizaţii ale statului cu atribuţii specifice când aceste competenţe sunt depăşite.
(4)In cazul în care datele, informaţiile şi documentele verificate au caracter de informaţii clasificate, conform legii, membrii echipei de monitorizare şi verificare trebuie obligatoriu să dețină un certificat ORNISS valabil.
(5)Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție răspunde de pregătirea fiecărei misiuni de verificare, scop în care, dispune, cu cel putin 3 zile înaintea declanşării misiunii, acolo unde este posibil, măsurile necesare documentării şi instruirii membrilor echipei cu privire la specificul entităţii verificate, cunoaşterea legislatiei, a ordinelor, instrucţiunilor, dispozițiilor etc., necesare îndeplinirii misiunii.
(6)Deplasarea în altă localitate a echipei la sediul entitaţii verificate/entițății la care se va efectua activitatea de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale, se face pe baza ordinului de deplasare tipizat, individual, conţinând numele şi prenumele persoanei care face deplasarea, funcţia, scopul delegaţiei, data deplasării, numarul legitimaţiei, data, ştampila Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, semnătura Directorului, precum şi data de sosire și plecare la unitate, cu ştampila şi semnătura unităţii. În baza ordinului de deplasare se va face decontarea cazării, transportului, diurnei, dupa caz, de către direcția de specialitate din cadrul Ministerului.
(7)Ordinul de deplasare descris anterior este însotit de ordinul de serviciu care cuprinde unitatea supusă verificării, perioada în care se desfaşoară misiunea de verificare/activitatea de prevenire, componenţa echipei de verificare, precum şi obiectivele misiunii, fiind avizat şi aprobat de către Directorul Directiei Antifraudă, Integritate și Inspecție.
(8)Prezentarea persoanelor care fac parte din echipa de verificare/prevenire la sediul unității verificate, se face pe baza ordinului de deplasare, a ordinului de serviciu și a legitimaţiei de serviciu eliberată de Direcția Resurse Umane și Relații Publice în condiţiile legii sau a actului de identitate.
(9)Misiunile de verificare se desfășoară, ca regulă, cu deplasarea echipei de verificare la sediul unității verificate, însă misiunea de verificare poate fi organizată, după aceleași reguli și principii și în situații excepționale, fără deplasarea la sediul unității. În aceste cazuri, solicitarea de informații, date, note, documente se face în baza unor solicitări scrise, prin mijloace electronice sau telefonic și nu se mai întocmește ordinul de deplasare, ci numai ordinul de serviciu. În cazul în care deplasarea se face cu mașina personală, membrii echipei de verificare/prevenire pot beneficia de cheltuieli de transport din partea instituției, conform legii.
(10)Din cadrul echipelor pot face parte, la solicitarea Directorului Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, specialişti cu experienţă profesională in domeniu din alte structuri ale Ministerului, desemnaţi de şefii acestora, precum şi alti specialiști din unitățile aflate în subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului, caz în care ordinul de serviciu va fi avizat de Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție şi aprobat de catre ministrul energiei. Misiunea de verificare va asigura fundamentarea constatărilor şi a concluziilor care vor sta la baza stabilirii măsurilor ce se impun.
(11)Pe întrega durată a misiunii de verificare, membrii echipei au obligaţia de a acţiona cu profesionalism, dovedind corectitudine şi obiectivitate în relaţiile cu reprezentanţii unităţii verificate şi cu celelalte persoane cu care vin în contact în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Art. 20
(1)Membrii echipei acţionează ca reprezentanţi ai Directiei Antifraudă, Integritate și Inspecție, Serviciul Antifraudă, Integritate din cadrul Ministerului şi nu în nume propriu.
(2)În cazul unor eventuale chemări în instanţă ori la alte organe ale statului ale personalului Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție, Serviciul Antifraudă, Integritate în exercitarea atribuţiilor de serviciu, cheltuielile cu asistența/reprezentarea juridică și cheltuielile ocazionate cu privire la deplasarea acestora în alte localități vor fi suportate de către Minister, în condițiile legii.
Art. 21
(1)Misiunea de verificare debutează prin prezentarea la sediul entităţii verificate a obiectivelor şi a membrilor echipei.
(2)Pe timpul misiunii de verificare, în vederea realizării obiectivelor acesteia, conducerea entităţii verificate este obligată să pună la dispoziţia echipei, în copie certificate pentru conformitate cu originalul, toate materialele şi documentele din dotarea unităţii sau deţinute în exercitarea atribuţiilor
de serviciu, precum şi să furnizeze toate datele şi informaţiile care au legătură cu exercitarea sarcinilor de serviciu;
(3)În cazul refuzului prezentării documentelor solicitate de către entitatea verificată, echipa va întocmi un proces-verbal cu privire la aceasta situaţie, asigurând informarea conducerii Direcţiei Antifraudă, Integritate și Inspecție precum şi a Ministrului Energiei.
(4)Ridicarea oricăror înscrisuri sau documente (în copie) de către membrii echipei se efectuează pe bază de proces verbal.
Art. 22
(1)Actul constatator al misiunii de verificare este Raportul de verificare sau Notă de informare şi cuprinde constatările, concluziile şi măsurile propuse.
(2)Raportul de verificare este un act unilateral şi poate fi însoţit de orice acte, documente sau materiale doveditoare, care să susţină conţinutul acestuia.
(3)După finalizarea verificărilor efectuate cu privire la obiectivele misiunii, pe baza proiectului de raport și in funcție de complexitatea constatărilor, echipa de verificare poate transmite unității verificate proiectul Raportului de verificare/Nota sau un extras, pentru eventuale observații/clarificări.”
(4)Raportul de verificare este întocmit în două exemplare, astfel:
–un exemplar semnat de Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție şi aprobat de Ministrul Energiei;
–un exemplar semnat de echipa de verificare, Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție şi aprobat de Ministrul Energiei;
(5)Raportul de verificare nu constituie un act administrativ în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, ci reprezintă un act de informare a Ministrului Energiei.
Art. 23
(1)După aprobarea Raportului de verificare /Notei de informare de către Ministru, Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție asigură transmiterea către conducerea entităţii verificate a măsurilor cuprinse în raport, urmând ca acestea să fie puse în aplicare în mod operativ, cu respectarea termenelor aprobate.
(2)La termenele stabilite pentru îndeplinirea măsurilor din raportul de verificare, conducerea entităţii este obligată să informeze în scris Serviciul Antifraudă, Integritate – Direcția Antifraudă, Integritate și Inspecție asupra stadiului realizării măsurilor dispuse, anexând documente justificative.
Art. 24
(1)Activitatea de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale se încheie cu un proces verbal de desfășurare a activității care va fi semnat atât de membrii echipei de prevenire cât și de reprezenanții entității la care aceasta s-a desfășurat.
(2)Persoanele prezente din partea unităților la care s-a desfășurat activitatea de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale, la finalizarea activității de prevenire vor completa un chestionar de opinie pentru îmbunătățirea activităților cu scop preventiv.
(3)După finalizarea activității de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale, se va elabora un comunicat de presă ce va fi postat pe site-ul Ministerului Energiei, cu aprobarea prealabilă a ministrului energiei. Comunicatul va fi întocmit de echipa care a desfășurat activitatea de prevenire și combatere a încălcării prevederilor legale, avizat de Directorul Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție.
Art. 25
(1)În vederea respectării legalităţii în cadrul unităților aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, fiecare dintre acestea îşi vor organiza o structură de Antifraudă, Integritate proprie, responsabilă cu implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie şi cu desfăşurarea tuturor activităţilor specifice domeniului antifraudei – integrității.
(2)În cazul unităţilor care au în componenţă filiale şi/sau sucursale, activitatea în domeniul antifraudă, integritate va fi exercitată de către structura de specialitate menționată la alin.1;
(3)Coordonatorul structurii cu atribuţii în domeniul antifraudei, integrității din cadrul fiecărui operator economic aflat în subordinea sau sub autoritatea Ministerului va fi desemnat de conducerea unității.
(4)Conducătorii unităţilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, împreună cu şefii structurilor cu atribuţii în domeniul antifraudei, integrității din cadrul acestor entităţi vor întocmi Planul propriu de verificare.
(5)Conducătorii unităţilor aflate în subordinea sau sub autoritatea Ministerului, împreună cu şefii structurilor cu atribuţii în domeniul antifraudei, integrității din cadrul acestor entităţi vor întocmi anual un Raport de activitate, ce va fi transmis Direcției Antifraudă, Integritate și Inspecție din cadrul Ministerului Energiei.
.
1.8.DIRECȚIA GENERALĂ INVESTIȚII, ACHIZIȚII PUBLICE ȘI SERVICII INTERNE Art.1 Direcția Generală Investiții, Achiziții Publice și Servicii Interne se organizează și funcționează sub directa coordonare a ministrului energiei și este condusă de un director general și are următoarea structură:
1.8.1.Serviciul Achiziții Publice și Investiții
1.8.1.1.Compartimentul Achiziții Publice
1.8.1.2.Compartimentul Investiții, Patrimoniu și Terenuri
1.8.2.Direcția Logistică, IT, Arhivă și Registratură
.
1.1.1.SERVICIUL ACHIZIŢII PUBLICE ȘI INVESTIȚII se organizează şi funcţionează sub directa coordonare a directorului general și este condus de un șef serviciu.
(1)Compartimentul Achiziții Publice are următoarele atribuţii:
1.elaborează programul anual al achiziţiilor publice, pe baza necesităţilor şi priorităţilor comunicate de celelalte structuri din cadrul Ministerului Energiei.
La stabilirea programului anual se va ţine cont de:
●necesităţile obiective de produse, de lucrări şi de servicii;
●gradul de prioritate a acestor necesităţi;
●estimările privind fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual;
●definitivarea si supunerea spre aprobare a programului anual al achiziţiilor publice; Programul va cuprinde cel puţin informaţii referitoare la:
●tipul si obiectul contractului de achizitie publica/acordului – cadru;
●codul vocabularului comun al achiziţiilor publice (CPV);
●valoarea estimată a contractului de achiziţie publică/acordului-cadru, fără TVA, exprimată în lei;
●procedura stabilita/instrumente specifice pentru derularea procesului de achiziţie;
●data estimată pentru iniţierea procedurii;
●data estimată pentru atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru;
●modalităti de derulare a procedurii de atribuire;
●persoana responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire.
2.elaborează împreună cu direcţiile de specialitate documentaţia de atribuire pentru procedurile de achiziţie publică conform legislaţiei specifice în vigoare;
3.îndeplineşte obligaţiile referitoare la publicitate, astfel cum acestea sunt prevăzute de Legea nr.98/2016, cu modificările si completările ulterioare;
4.asigură desfăşurarea procedurilor de atribuire. În acest scop Ministerul Energiei va desemna pentru atribuirea fiecărui contract de achiziţii o comisie de evaluare a cărei atribuţii principale sunt:
●deschiderea/vizualizarea ofertelor şi, după caz, a altor documente care însoţesc oferta;
●verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanţi/candidaţi, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentaţia de atribuire;
●realizarea selecţiei/preselecţiei candidaţilor, dacă este cazul;
●realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
●realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;
●verificarea propunerilor tehnice prezentate de ofertanţi, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerinţelor minime din caietul de sarcini sau din documentaţia de atribuire;
●stabilirea ofertelor inacceptabile neconforme sau neadecvate şi a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în această categorie;
●stabilirea ofertelor admisibile;
●aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentaţia de atribuire şi stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare;
●în cazuri justificate conform prevederilor art. 212 din Legea nr.98/2016, cu modificarile si completarile ulterioare, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;
●elaborarea raportului procedurii de atribuire, astfel cum este acesta prevăzut la art. 216 din Legea nr.98/2016, cu modificările si completările ulterioare;
●formularea de propuneri care se supun aprobării conducerii ministerului, privind cooptarea în cadrul comisiei de evaluare a unor experţi din cadrul altor structuri ale autorităţii contractante sau a unor experţi externi.
5.constituie şi păstrează dosarul achiziţiei publice. Dosarul achiziţiei publice trebuie să cuprindă documente întocmite/primite de Ministerul Energiei, în calitatea sa de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, cum ar fi, dar fără a se limita la următoarele:
●strategia de contractare;
●anunţul de intenţie şi dovada transmiterii acestuia spre publicare, dacă este cazul;
●anunţul de participare şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
●documentaţia de atribuire;
●procesul-verbal al şedinţei de deschidere/vizualizare a ofertelor;
●formularele de ofertă depuse în cadrul procedurii de atribuire;
●DUAE si documentele de calificare, atunci cand acestea au fost solicitate;
●solicitările de clarificări, precum şi clarificările transmise/primite de autoritatea contractantă;
●procesele-verbale de evaluare, negociere, dialog, dupa caz;
●raportul procedurii de atribuire;
●dovada comunicărilor privind rezultatul procedurii;
●contractul de achiziţie publică/acordul – cadru, semnate;
●anunţul de atribuire şi dovada transmiterii acestuia spre publicare;
●contestaţiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, dacă este cazul;
●documentul constatator care conţine informaţii referitoare la îndeplinirea obligaţiilor contractuale de către contractant.
6.urmăreşte realizarea prevederilor cuprinse în contractele de achiziţii publice încheiate pentru procedurile pe care le gestionează direct;
7.prezintă conducerii ministerului propuneri pentru proiecte de acte normative necesare în domeniul achiziţiilor publice, precum şi puncte de vedere referitoare la actele normative, care au implicaţii în acest domeniu, iniţiate de Ministerul Energiei;
8.realizează achizițiile directe, în conformitate cu procedura operațională privind achiziția directă;
9.constituie și păstrează dosarului achiziției publice;
10.implementează sistemul de control intern/managerial privind gestionarea riscurilor;
11.întreprinde demersurile necesare pentru înregistrarea/ reînnoirea/ recuperarea înregistrării Ministerului Energiei în SEAP în vederea eliberării certificatului digital de utilizator SEAP, conform procedurii electronice implementată de către operatorul SEAP (disponibilă spre consultare la adresa www.e-licitatie.ro);
12.asigură recuperarea certificatului digital SEAP, în cazul în care acesta nu mai poate fi utilizat (indiferent de motive);
13.răspunde de corectitudinea datelor și a informațiilor transmise în cadrul procedurii de înregistrare/reînnoire a înregistrării sau recuperării certificatului digital de utilizator SEAP;
14.transmite operatorului SEAP orice modificare survenită în legătură cu datele/informațiile/documentele anterior transmise în vederea înregistrării/reînnoirii înregistrării
Ministerului Energiei în SEAP/recuperării certificatului digital de utilizator SEAP, în termen de 3 zile de la data producerii respectivelor modificări;
15.solicită compartimentelor de specialitate beneficiare ale achizițiilor (“compartimente inițiatoare”) transmiterea referatelor de necesitate are cuprind necesitățile de produse/servicii/lucrări, valoarea estimată a acestora pentru elaborarea strategiei anuale de achiziții publice (“SAAP”), dacă este cazul, și a planului anual al achizițiilor publice (“PAAP”);
16.asigură sprijinul compartimentelor inițiatoare cu privire la informațiile ce trebuie cuprinse în cadrul referatelor de necesitate, din punctul de vedere al conformității cu prevederile legale aplicabile în materia achizițiilor publice, urmărind totodată parcurgerea pașilor orientativi recomandați de către ANAP prin Ghidul Achizițiilor Publice disponibil la adresa www.achizitiipublice.gov.ro (“Ghidul”), precum și utilizarea sau, după caz, adaptarea formularelor-cadru disponibile în cadrul acestui Ghid la propriile resurse și/sau necesități;
17.stabilește modalitatea optimă de achiziție (modalitatea în care se va derula procesul de atribuire a contractului de achiziție publică, procedurile de atribuire aplicabile, tehnicile şi instrumentele asociate acestui proces), respectiv mijloacele la care se recurge pentru satisfacerea necesității;
18.întocmește PAAP și anexa la acesta privind achizițiile directe de produse, servicii și lucrări, obține avizele necesare din partea celorlalte compartimente de specialitate ale Ministerului Energiei, potrivit propriilor proceduri interne/circuit al documentelor și supune aprobării Ministrului Energiei și/sau SAAP, daca este cazul;
19.actualizează, ori de câte ori este necesar, informațiile conținute de PAAP și/sau SAAP, potrivit prevederilor legale aplicabile;
20.procedează la publicarea în SEAP (cel puțin semestrial) a extraselor din PAAP, precum și a oricăror modificări operate asupra acestora în termen de 5 zile lucrătoare, dacă valoarea estimată a contractelor/acordurilor – cadru de produse/servicii este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7, alin. (1) din Legea 98/2016 și a contractelor/acordurilor – cadru de lucrări este mai mare sau egală cu pragurile prevăzute la art. 7, alin. (5) din Legea 98/2016;
21.informează celelalte compartimente de specialitate ale Ministerului Energiei cu privire la finalizarea elaborării PAAP si/sau SAAP, dacă este cazul, și asupra conținutului acesteia;
22.verifică includerea obiectului contractului/acord-cadru ce urmează să fie atribuit în cadrul SAAP și/sau PAAP, respectiv existența RN cu privire la respectiva achiziție;
23.în cazul în care necesitatea nu a fost identificată la nivelul SAAP și/sau PAAP sau, dacă este necesară modificarea/actualizarea datelor înscrise în cadrul acestora (cantitative, calitative și valorice), asigură efectuarea diligențelor necesare pentru revizuirea respectivelor documente, în condițiile notificării scrise cu privire la modificările/actualizările respective;
24.elaborează sau, după caz, coordonează activitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire, a documentației descriptive și, după caz, a documentației de concurs, precum și a documentelor-suport aferente, inclusiv a strategiei de contractare, pe baza caietelor de sarcini/documentului descriptiv/clauzelor contractuale specifice și a clauzelor contractuale de revizuire a contractelor/acordurilor cadru transmise de compartimentele de specialitate;
25.stabilește calendarul efectiv al derulării procesului de achiziție, cu estimarea cât mai exactă a perioadelor necesare pentru desfășurarea activităților întregului proces;
26.asigură publicarea în SEAP a unui anunț de consultare a pieței și a rezultatului acestui proces, în cazul în care achiziția vizează produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală;
27.asigură publicarea în SEAP a anunțurilor de participare/participare simplificate/atribuire;
28.asigură derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică. În acest scop Ministerul Energiei va desemna o comisie de evaluare a cărei atribuții principale sunt:
–deschiderea/vizualizarea ofertelor și, după caz, a altor documente care însoțesc oferta;
–verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți/candidați, în cazul în care acestea au fost solicitate prin documentația de atribuire;
–realizarea selecției/preselecției ofertanților/candidaților, dacă este cazul;
–realizarea dialogului cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv;
–realizarea negocierilor cu operatorii economici, în cazul aplicării procedurilor de negociere;
–verificarea propunerilor tehnice prezentate de către ofertanți, din punct de vedere al modului în care acestea corespund cerințelor minime și obligatorii ale specificațiilor tehnice din caietul de sarcini sau din documentația de atribuire, precum și punerea acestora în conordanță cu propunerilor financiare ale acelor ofertanți;
–stabilirea ofertelor inacceptabile si/sau neconforme și a motivelor care stau la baza încadrării ofertelor respective în aceste categorii;
–stabilirea ofertelor admisibile;
–aplicarea criteriului de atribuire, astfel cum a fost prevăzut în documentația de atribuire și stabilirea ofertei câstigătoare;
–în cazuri justificate, în conformitate cu prevederile art. 212 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, elaborarea unei propuneri de anulare a procedurii de atribuire;
–elaborarea raportului de atribuire, astfel cum este acesta prevăzut la art. 216 din Legea 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare;
–formularea de propuneri care se supun aprobării conducerii ministerului, privind cooptarea, în cadrul comisiilor de evaluare, a unor experți din cadrul altor structuri ale autorității contractante, sau a unor experți externi;
29.constituie și păstrează dosarului achiziției publice;
30.implementează sistemul de control intern/managerial privind gestionarea riscurilor;
31.Îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege, precum și cele conferite expres de către conducerea instituției.
5.8.1.2.Compartimentul Investiții, Patrimoniu și Terenuri are următoarele atribuţii: În domeniul Investitii
1.participă împreună cu direcţiile de specialitate din Ministerul Energiei la elaborarea şi implementarea politicilor investiţionale, cu prioritate cele cu finanţare de la bugetul de stat;
2.analizează, avizează şi susţine, din punct de vedere al necesităţii şi oportunităţii, aprobarea documentaţiilor tehnico-economice, prin Ordin, după caz, Hotărâre de Guvern, a proiectelor de investiţii noi;
3.analizează, avizează şi promovează spre aprobare propunerile fundamentate de direcţiile de specialitate din minister şi/sau unităţile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerului, privind cheltuielile de capital pentru anul următor, pentru domeniile aflate în responsabilitatea Ministerului Energiei;
4.întocmeşte programul anual de investiţii publice al ministerului;
5.centralizează şi transmite direcţiilor de specialitate din minister şi unităţilor aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerului, cheltuielile de investiţii aprobate prin legile anuale ale bugetului de stat;
6.asigură, în limita plafonului comunicat de Ministerul Finanţelor, deschiderile lunare de finanţare pentru cheltuieli de capital;
7.fundamentează şi susţine la Ministerul Finanţelor, redistribuiri ale fondurilor alocate de la bugetul de stat în condiţiile legii, pentru cheltuieli de capital, după caz, suplimentarea acestora la rectificările legii anuale a bugetului de stat;
8.monitorizează proiectarea şi realizarea lucrărilor de investiţii, urmărind, după caz, împreună cu beneficiarul, atingerea parametrilor proiectaţi;
9.elaborează şi transmite organelor în drept informaţii statistice privind realizarea programelor de investiţii;
10.întocmeşte lucrări de sinteză, studiu şi analiză în legătură cu problemele din sfera de competenţă;
11.iniţiază sau avizează proiecte de ordin pentru actualizarea valorii totale a obiectivelor de investiţii împreună cu direcţiile de specialitate şi/sau unităţile aflate în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ministerului;
12.iniţiază, elaborează, ori, după caz, avizează, proiecte de acte normative care reglementează activităţi din sfera de competenţă sau, după caz, avizează propunerile legislative iniţiate de alte instituţii;
13.participă în cadrul unor comisii, constituite prin Ordin al ministrului energiei, la recepţia la terminarea lucrărilor, recepţia punerii în funcţiune a capacităţilor de producţie, recepţia finală la expirarea perioadei de garanţie (dacă este prevăzută în contract), precum şi recepţia definitivă a obiectivelor de investiţii;
14.reprezintă la nivel tehnic Ministerul Energiei, în Comitetul Interministerial de avizare Lucrări Publice de Interes Naţional şi Locuinţe;
15.constituie si păstrează documentele proprii;
16.implementează sistemul de control intern/managerial privind gestionarea riscurilor;
17.îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege, precum și cele conferite expres de către conducerea instituției.
.
În domeniul Patrimoniu și Terenuri
1.organizează și coordonează desfășurarea procedurilor specifice eliberării certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor;
2.asigura administrarea imobilelor aparținând Ministerului Energiei, coordonând și activitatea de gestionare a cheltuielilor privind utilitățile;
3.analizează şi ia măsuri privind conservarea imobilelor nefunctionale din administrarea ministerului;
4.urmăreste si face propuneri privind activitatea de PSI pentru imobilele administrate de Ministerul Energiei;
5.asigură completarea si transmiterea către Ministerul Finanţelor a formularului P4000 privind inventarierea bunurilor imobile proprietate privată a statului inclusiv pentru entităţile aflate în subordinea ministerului; asigură inventarul bunurilor mobile din domeniul privat al statului și aflate în administrarea Ministerului Energiei;
6.operează în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului;
7.analizează documentațiile topografice depuse de societățile comerciale cu capital de stat la data înființării acestora prin hotărâre de guvern în scopul obținerii certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate în patrimoniul acestora, prin verificarea existentei fizice a documentelor necesare, a conținutului acestora și al avizelor necesare, conform legislației în vigoare
– H.G. nr. 834/1991, cu modificările și completările ulterioare;
8.completează cărțile de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului și le prezintă conducerii ministerului în vederea semnării;
9.preia/eliberează/transferă bunurile existente în gestiune și pe locuri de folosință prin întocmirea documentelor contabile;
10.elaborează ordinele ministrului energiei de numire a comisiilor privind stabilirea și evaluarea terenurilor societăților comerciale/companiilor naționale pentru care Ministerul Energiei este minister de resort in condițiile HG nr. 834/1991, cu modificările ulterioare;
11.eliberează certificatele de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului societăților comerciale cu capital de stat care au întocmit documentațiile topografice;
12.gestionează documentațiile care stau la baza eliberării certificatelor de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor;
13.analizează petițiile persoanelor fizice și/sau juridice care se adresează Ministerului Energiei în problema atestării dreptului de proprietate asupra terenurilor și formulează puncte de vedere și/sau răspunsuri la problemele semnalate de către aceștia, inclusiv prin punerea la dispoziție. în condițiile legii, a unor copii ale unor documente solicitate;
14.colaborează cu Direcția Generala Juridică și Relații Instituționale, prin punerea la dispoziție a documentațiilor topografice, în vederea susținerii poziției Ministerului Energiei în fața instanțelor de judecată;
15.punerea la dispoziția organelor abilitate de cercetare a documentațiilor topografice;
16.acordarea de asistență și consiliere operatorilor economici pe parcursul întocmirii
documentațiilor topografice;
17.asigură evidența certificatelor eliberate cu înscrierea datelor din certificate pentru completarea informațiilor publice de pe pagina de prezentare a Ministerului Energiei;
18.gestionează și ține evidența mijloacelor fixe și obiectelor de inventar proprii ale ministerului.
19.întocmește documentele financiar contabile necesare pentru primirea in gestiune a bunurilor;
20.participă la elaborarea Ordinului ministrului energiei privind inventarierea patrimoniului ministerului;
21.participă la inventarierea patrimoniului Ministerului Energiei în condițiile ordinului ministrului energiei;
22.efectuează toate operațiunile legate de transfer fără plată a obiectelor de inventar, mijloace fixe si echipamente TIC și întocmește documentele privind transferul bunurilor in conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 841/1995 privind procedurile de transmitere fără plata și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor publice cu modificările și completările ulterioare;
23.in situația transferului de bunuri intre instituții efectuează inventarierea faptică a bunurilor și transmite aceste liste la Direcția Generala Buget, Financiar – Contabilitate, in vederea completării lor cu caracteristicile necesare (an achiziție, preț. amortizare, etc.);
24.îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege, precum și cele conferite expres de către conducerea instituției.
.
1.1.2.DIRECȚIA LOGISTICĂ, IT, ARHIVĂ ȘI REGISTRATURĂ se organizează şi funcţionează sub directa coordonare a directorului general și este condus de un director.
În domeniul Logistică:
1.analizează şi ia măsuri de îmbunătăţire a activităţii de administrare a bunurilor din domeniul public si privat al Statului administrate de Ministerul Energiei si coordoneaza activitatea de gestionare a cheltuielilor;
2.urmareste si face propuneri privind activitatea de PSI pentru imobilele administrate de Ministerul Energiei;
3.urmareste realizarea prevederilor contractuale privind contractele de intretinere curentă a clădirii pentru prestări de servicii instalatii electrice, instalatii sanitare, statie de hidrofoare, centrala alarma contra incendiilor, ascensoare, centrala telefonica, centrala termica, centrala de climatizare, etc.;
4.derulează contractele de prestări de servicii, furnizare de produse și execuție de lucrări pentru funcționarea curentă a ministerului;
5.asigură multiplicarea lucrărilor de serviciu pe baza bonurilor de comandă;
6.evidențiază consumurile generate de activitatea de multiplicare;
7.asigură lucrările de mică complexitate, de prezentare, îndosariere și spiralare;
8.întocmește referatele de necesitate. însoțite de Propunerea de angajare/angajamentul bugetar precum și caietele de sarcini, in vederea asigurării prestărilor de servicii, achiziționarea de bunuri materiale și achiziția de lucrări necesare funcționarii curente a ministerului;
9.realizarea activității specifice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata pentru contractele de achiziție publică pe care le urmărește;
10.organizarea și coordonarea punctelor de control la accesul în minister și în parcarea acestuia;
11.respectarea normelor legale referitoare la multiplicarea, mânuirea și păstrarea documentelor;
12.avizarea și/sau propunerea de modificare a actelor normative în domeniul său de activitate;
13.supraveghează efectuarea curățeniei în spații cu destinația: birouri, spații comune (săli conferințe, holuri) în grupurile sanitare și curtea interioară, în conformitate cu normele sanitare și de protecția muncii;
14.încheie și urmărește realizarea prevederilor contractuale privind asigurarea funcționalității Ministerului Energiei, (asigurare utilități, asigurare întreținere instalații, reparații, curățenie, telefonie fixa/mobila etc.);
15.organizează și gestionează bunurile materiale consumabile, obiecte de inventar, mijloace fixe, echipamente TIC. etc.;
16.operează toate documentele financiar contabile, respectiv bonurile de mișcare emise pentru
preluarea/eliberarea/transferarea de bunuri;
17.analizează solicitările emise de structurile din cadrul Ministerului Energiei privind distribuirea de bunuri și le soluționează in funcție de stocurile existente in magazii;
18.gestionează activitatea specifică parcului auto;
19.asigură condițiile de securitate necesare autovehiculelor ce se află în conservare în ”parcul rece”;
20.convoacă comisia de recepție a serviciilor de reparații și service auto;
21.programează autoturismele la verificările tehnice obligatorii;
22.urmărește încadrarea în consumurile specifice de carburanți și lubrifianți a autoturismelor din parcul auto propriu, răspunde prin societăți specializate: de echiparea autoturismelor, de starea lor tehnică, întocmește „Fișa activității zilnice” la sfârșitul fiecărei luni;
23.verificarea stării de întreținere a mijloacelor din parcul auto;
24.organizează şi verifică activitatea conducătorilor auto în vederea realizării sarcinilor de transport în condiţii de calitate şi siguranţă;
25.administrează, gestionează şi asigură funcţionarea parcului auto;
26.asigură exploatarea parcului auto, strict în defăşurarea activității Ministerului Energiei şi în
28.verifică documentele aferente transporturilor efectuate;
29.planifică şi alocă autoturisme pentru optimizarea transportului, încadrarea în termenele stabilite;
30.ţine evidenţa stării tehnice a autoturismelor din parcul auto;
31.întocmeşte şi ţine evidenţa fişelor de activitate zilnice (FAZ) pe baza cărora stabileşte consumul real de carburant;
32.întocmeşte note justificative, referate de necesitate, specificaţii tehnice pentru achiziţionarea de produse, servicii şi lucrări în vederea elaborării Programului anual al achiziţiilor publice (PAAP) şi a Listei de investiţii;
33.solicită la Direcţia Generală Buget, Financiar – Contabilitate încheierea de contracte subsecvente pe perioada acordurilor cadru încheiate;
34.recepţionează toate prestările de servicii pe linie de reparaţii şi service auto şi semnează procesele verbale prin care se confirmă înlocuirea pieselor şi accesoriilor precum şi a operaţiunilor tehnice efectuate;
35.asigură, prin personalul de specialitate, plata facturilor, circulația documentelor specifice activităților zilnice;
36.face propuneri de disponibilizare, casare şi valorificare a autoturismelor din dotare, pe care le supune aprobării conducerii ministerului/persoanelor delegate conform ordinelor de delegare;
37.întocmeşte documentaţia necesară în vederea transmiterii fără plată a autoturismelor care nu mai sunt necesare Ministerului Energiei şi pe care le are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare, în conformitate cu prevederile legale;
38.întocmeşte documentaţia necesară în vederea valorificării autoturismelor scoase din funcţiune, în starea fizică în care se află, a materialelor sau, după caz, a pieselor rezultate în urma demontării sau dezmembrării acestora, în conformitate cu prevederile legale;
39.monitorizează în cooperare cu cadrele de specialitate din cadrul Medicina Muncii, starea de sănătate a conducătorilor auto şi ia măsuri operative în conformitate cu prevederile legale, specifice în vigoare;
40.întocmeşte lucrări de analiză şi sinteză în legătură cu problemele din sfera de competenţă;
41.verifică datele înscrise în FAZ cu cele din Foile de parcurs, se asigură de corectitudinea şi corelarea acestora;
42.implementează sistemul de control intern/managerial privind gestionarea riscurilor.
43.În cazul producerii de accidente de circulație în care sunt implicate autovehiculele ministerului, participă Ia anchetarea accidentului, prin punerea la dispoziție a documentelor solicitate de către organele abilitate de anchetă și pentru intocmirea documentației de reparație
44.îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege, precum și cele conferite expres de către conducerea instituției.
În domeniul arhivă:
1.sistematizarea și păstrarea tuturor documentelor intrate în depozitul de arhivă al ministerului;
2.asigură punerea la dispoziție a documentelor spre consultare, la solicitarea scrisă a conducătorilor structurilor din cadrul ministerului, pe bază de semnătură, în Registrul de Depozit;
3.eliberează copii de pe documentele din arhivă, cu aprobarea directorului general al DGAPSI;
4.verifică integritatea documentelor împrumutate după restituire;
5.iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor, reactualizarea acestuia; asigură legătura cu Arhivele Naţionale, în vederea verificării şi confirmării nomenclatorului arhivistic, urmăreşte modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea dosarelor;
6.verifică şi preia de la structurile ministerului, pe bază de inventare și proces – verbal de predare primire, dosarele dosarele constituite;
7.întocmește inventare pentru documentele fără evidență, aflate în depozit;
8.asigură evidența tuturor documentelor intrate și ieșite din depozitul de arhivă pe baza Registrului de evidență curentă;
9.asigură secretariatul Comisiei de selecționare a documentelor în vederea analizării dosarelor cu termene de păstrare expirate
10.organizează depozitul de arhivă după criterii prealabil stabilite, conform prevederilor Legii Arhivelor Naționale;
11.informează conducerea ministerului și propune măsuri în vederea analizării dosarelor cu termene de păstrare expirate;
12.pune la dispoziția Arhivelor Naționale toate documentele solicitate cu prilejul efectuării acțiunii de control privind situația arhivelor la creatori;
13.comunică în scris în termen de 30 de zile Arhivelor Naționale, înființarea, reorganizarea sau oricare alte modificări survenite în activitatea instituției cu implicații asupra Serviciului Arhivă și Registratură;
14.asigură respectarea normelor legale de protecție a muncii și PSI pentru depozitul de arhivă pe care îl gestionează;
15.asigură respectarea normelor legale privind secretul de serviciu și confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință;
16.inițiază proceduri de externalizare a unor operațiuni arhivistice prin contracte având ca obiect prestarea de servicii arhivistice de către operatori economici autorizați de către Arhivele Naționale;
17.informează conducerea ministerului și propune măsuri în vederea asigurării condițiilor corespunzătoare de păstrare și conservare a arhivei;
9.implementează sistemul de control intern/managerial privind gestionarea riscurilor;
10.îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege, precum și cele conferite expres de către conducerea instituției.
În domeniul registratură:
1.întocmește și supune spre aprobare șefului ierarhic plaja de numere de înregistrare a documentelor intrate, întocmite pentru uz intern și ieșite pentru structurile ministerului ținând cont de structura organizatorică;
2.primește corespondența internă și externă prin Poșta Română, curierat, fax, e-mail (cu listarea acesteia), în cazul în care Registratura Generală deține un aparat de fax și adresă de e-mail;
3.înregistrează corespondența în Registrul general de intrare-ieșire;
4.asigură transmiterea corespondenței de către persoana/persoanele cu atribuții de înregistrare și repartizare a documentelor la cabinetul Ministrului/Secretarului de Stat/Secretarului General/Secretarului General Adjunct, în funcție de atribuțiile conferite acestora prin ordin, în vederea punerii rezoluției, sau direct departamentelor/direcțiilor în cazul documentelor adresate acestora;
5.asigură expedierea plicurilor care constituie corespondența instituției cu persoane fizice sau juridice din exterior, prin Poșta Română;
7asigură evidența persoanelor din afara ministerului care participă la diverse întâlniri și acțiuni organizate la sediul ministerului într-un registru unde vor fi notate datele de identificare ale
vizitatorului.
8îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege, precum și cele conferite expres de către conducerea instituției.
.
În domeniul IT:
1.În domeniul comunicației date asigură:
a.dezvoltarea strategiei de comunicație internă și externă a ministerului; b.dezvoltarea și optimizarea arhitecturii rețelei interne a ministerului;
c.administrarea, configurarea și monitorizarea funcționării serverelor de e-mail, aplicațiilor, internet- ului, DNS, în scopul asigurării schimbului de informații din sediile ministerului;
d.asigurarea configurării echipamentelor de rețea în scopul conectării cu diferite aplicații specifice dezvoltate de alte instituții;
e.configurarea și reconfigurarea echipamentelor de rețea, în scopul asigurării interconectării calculatoarelor în rețea pe rute de acces;
f. monitorizarea funcționării rețelei ministerului;
g.realizarea procedurilor de utilizare a sistemului de comunicație internă și externă a ministerului; h.realizarea și actualizarea protocoalelor cu STS în vederea furnizării de către STS a serviciilor de comunicație date pentru asigurarea legăturii cu Ministerul Finanțelor în vederea operaționalizării aplicațiilor de buget
i. colaborarea cu STS în scopul asigurării serviciilor de transport date;
j. asigurarea serviciilor audio-video și de translație în cadrul întâlnirilor și evenimentelor organizate în interiorul sau în afara ministerului, după caz;
2.În domeniul dezvoltării și funcționării sistemelor informatice care deservesc activitatea ministerului, asigură:
a.realizarea strategiei referitoare la dezvoltarea infrastructurii tehnice și software necesare proceselor digitale;
b.realizarea procedurilor de utilizare a sistemului informatic al ministerului;
c.propunerea achiziționării de echipamente și software în scopul îmbunătățirii activității angajaților, în conformitate cu analiza nevoilor acestora;
d.identificarea, analiza și evaluarea ofertelor de produse hardware și software, în scopul identificării celor mai bune soluții pentru achiziționarea echipamentelor și produselor software necesare;
e.realizarea caietelor de sarcini în vederea lansării procedurilor de achiziționare a echipamentelor, produselor și serviciilor TIC;
f.avizarea conformității specificațiilor tehnice și a corectitudinii estimării valorilor pentru achiziția de echipamente, produse și servicii TIC pentru proiectele implementate de minister;
g.configurarea standard a stațiilor de lucru și a imprimantelor utilizatorilor și acordarea asistenței tehnice necesare asigurării condițiilor optime de desfășurare a activităților specifice;
h.instalarea software-ului de bază și a programelor necesare (MS Office, antivirus etc) pe stațiile de lucru;